La rubrica Repere, sunt prezentate un număr de texte cu referire la același subiect, și anume faptul că Israel trebuia să fie o binecuvântare pentru popoarele din jur.

„Căci Tu i-ai ales din toate celelalte popoare ale pământului, ca să faci din ei moștenirea Ta, cum ai spus prin robul Tău Moise, când i-ai scos din Egipt pe părinții noștri, Doamne, Dumnezeule!” (1 Regi 8:53)

„De aceea Te voi lăuda printre neamuri, Doamne! Și voi cânta spre slava Numelui Tău.” (2 Samuel 22:50)

„Doamne, Dumnezeul părinților noștri, nu ești Tu Dumnezeu în ceruri și nu stăpânești Tu peste toate împărățiile neamurilor? Oare n-ai Tu în mână tăria și puterea, așa că nimeni nu ți se poate împotrivi?” (2 Cronici 20:6)

„Și veți zice în ziua aceea: «Lăudați pe Domnul, chemați Numele Lui, vestiți lucrările Lui printre popoare, pomeniți mărimea Numelui Lui!” (Isaia 12:4)

„Cere-Mi și-ți voi da neamurile de moștenire, și marginile pământului în stăpânire!” (Psalmii 2:8)

„Ţi s-a dus vestea printre neamuri pentru frumusețea ta, căci era de- săvârșită de tot, datorită strălucirii cu care te împodobisem, zice Domnul, Dumnezeu.” (Ezechiel 16:14)

Textul din 2 Samuel 22:50 rezumă cel mai bine această idee: „De aceea Te voi lăuda printre neamuri, Doamne! Și voi cânta spre slava Numelui Tău.” Aceasta este tema comună acestor texte și pare să fie un subiect abordat des, atât în Vechiul Testament, cât și în Noul Testament. În Noul Testament, acest proces este numit „evanghelizare”. Pe o foaie de hârtie, notează toate ideile care îți vin în minte când auzi cuvântul „evanghelizare”.
Te vezi în postura de evanghelist?