[marți, 31 martie]

În pasajul de la rubrica Flash, aflăm că Israel avea responsabilitatea de a reflecta caracterul lui Dumnezeu în fața popoarelor dimprejur.

„Prin poporul ales, Dumnezeu intenționa să aducă binecuvântări întregii omeniri. […] Acestui popor i-au fost încredințate descoperirile lui Dumnezeu. Era ocrotit prin preceptele Legii Sale – principii veșnice ale adevărului, dreptății și curăției. Repetarea acestor principii avea să reprezinte protecția israeliților, căci avea să-i ferească de autodistrugere prin practici păcătoase. […] Domnul Hristos era îndrumătorul lor. […] Atât în tabernacul, cât și în templu, slava Sa se manifesta în șechina sacră, deasupra tronului milei. Dumnezeu Își manifesta fără întrerupere față de ei bogățiile dragostei și răbdării Sale.” (Profeți și regi, pp. 17, 18)

Ar putea Dumnezeu să-ți încredințeze aceeași responsabilitate? Te-ai simți bine, în largul tău? Ai putea fi tu interfața prin care Isus Hristos să se prezinte înaintea lumii? Ești asemănător sau deosebit de lumea din jurul tău? Își poate da seama cineva că tu ești un om credincios? După ce? Ce înseamnă, în realitate, a fi o binecuvântare pentru cei din jur?