[miercuri, 4 decembrie]

Citește Reperele acestui studiu.

„El a zis: «Domnul este stânca mea, cetățuia mea, Izbăvitorul meu. Dumnezeu este stânca mea, la care găsesc un adăpost, scutul meu și puterea care mă mântuiește, turnul meu cel înalt și scăparea mea. Mântuitorule! Tu mă scapi de silnicie.»” (2 Samuel 22:2,3)

„Dumnezeu este adăpostul și sprijinul nostru, un ajutor care nu lipsește niciodată în nevoi.” (Psalmii 46:1)

„Cel ce stă sub ocrotirea Celui Preaînalt și se odihnește la umbra Celui Atotputernic zice despre Domnul: «El este locul meu de scăpare și cetățuia mea, Dumnezeul meu în care mă încred».” (Psalmii 91:1)

„Iată, ce plăcut și ce dulce este să locuiască frații împreună. Este ca untdelemnul de preț, care, turnat pe capul lui, se coboară pe barbă, pe barba lui Aaron, se coboară pe marginea veșmintelor lui. Este ca roua Hermonului, care se coboară pe munții Sionului, căci acolo dă Domnul binecuvântarea, viața, pentru veșnicie.” (Psalmii 133)

„Să ne apropiem cu o inimă curată, cu credință deplină, cu inimile stropite și curățite de un cuget rău și cu trupul spălat cu o apă curată. Să ținem fără șovăire la mărturisirea nădejdii noastre, căci credincios este Cel ce a făcut făgăduința. Să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste și la fapte bune.” (Evrei 10:22-24)

Dacă e ceva ce-I place lui Dumnezeu să facă, atunci aceasta e cu siguranță să transforme ticăloșia în neprihănire, disperarea în fericire și lipsa de speranță în mulțumire. Lui Dumnezeu îi place să ia situațiile cele mai jalnice și să le recreeze în ceva minunat. El le oferă un nou început tuturor celor care îl cer, indiferent cât de disperate ar putea să pară lucrurile la prima vedere.
Citește istoria femeii care i-a uns picioarele lui Isus, din Luca 7:36- 47. Ce ne spune acest fragment despre cât de nerăbdător este  Dumnezeu să ne răscumpere, indiferent cât de adânc am căzut și cât de distruși suntem? Cum ne ajută să le răspundem celor care ne spun că suntem irecuperabili?