[miercuri, 22 ianuarie] Un Dumnezeu gelos?
Dumnezeul Bibliei este un „Dumnezeu plin de îndurare”. În ebraică, Dumnezeu este numit el raḥum (Deuteronomul 4:31). Termenul el înseamnă „Dumnezeu”, iar raḥum este o formă a rădăcinii pentru „îndurare” (raḥam). Dar El este numit nu numai un „Dumnezeu plin de îndurare”/„milostiv”, ci și un „Dumnezeu gelos”, el qana’. După cum spune Deuteronomul 4:24, „Domnul Dumnezeul tău este un foc mistuitor, un Dumnezeu gelos [el qana’]” (vezi și Deuteronomul 6:15; Iosua 24:19; Naum 1:2).
4. În 1 Corinteni 13:4 Pavel spune că „dragostea nu pizmuiește/nu invidiază” (VDC/EDCR). Cum se face atunci că Dumnezeu este un „Dumnezeu gelos”/ invidios? Citește 2 Corinteni 11:2 și gândește-te la modul în care poporul lui Dumnezeu I-a fost necredincios în repetate rânduri (vezi Psalmii 78:58). Ce lumină aduc aceste pasaje asupra ideii că Dumnezeu este gelos?
2 Corinteni 11:2
„Căci sunt gelos de voi cu o gelozie după voia lui Dumnezeu, pentru că v-am logodit cu un bărbat, ca să vă înfăţişez înaintea lui Hristos ca pe o fecioară curată”.
Psalmii 78:58
„L-au supărat prin înălţimile lor şi I-au stârnit gelozia cu idolii lor”.
Gelozia lui Dumnezeu este adesea înțeleasă greșit. Cu referire la un soț sau la o soție, termenul „gelos” nu se vrea probabil a fi un compliment. Termenul „gelozie” sau „invidie/pizmă” are conotații negative în multe limbi. Dar în Biblie gelozia divină nu are conotații negative. Este ardoarea justificată a unui soț iubitor de a avea o relație exclusivă cu soția sa. Deși există un tip de gelozie/invidie/pizmă care afectează negativ iubirea (1 Corinteni 13:4), conform cu 2 Corinteni 11:2 există o gelozie bună și dreaptă. Pavel face referire la ea ca la „o gelozie după voia lui Dumnezeu” (2 Corinteni 11:2). Gelozia lui Dumnezeu este întotdeauna pozitivă și ar putea fi numită mai degrabă „iubirea arzătoare/pasională a lui Dumnezeu” pentru poporul Său.
Ardoarea/pasiunea/înflăcărarea lui Dumnezeu (qana’) pentru poporul Său izvorăște din iubirea Lui profundă. El dorește o relație exclusivă cu poporul Său; numai El trebuie să fie Dumnezeul oamenilor. Doar că Dumnezeu este adesea descris ca un iubit înșelat, a cărui iubire nu este împărtășită (vezi Osea 1 – 3; Ieremia 2:2; 3:1-12). Prin urmare, „gelozia” lui Dumnezeu nu este niciodată neprovocată, ci vine întotdeauna ca reacție la infidelitatea poporului. Gelozia lui Dumnezeu (sau iubirea pătimașă) nu are conotațiile negative ale geloziei omenești. Nu presupune niciodată invidie/pizmă, ci este întotdeauna pasiunea îndreptățită pentru o relație exclusivă cu poporul Său și pentru binele lui.
Cum putem învăța să reflectăm în raport cu alții același tip de „gelozie” pozitivă pe care Dumnezeu o manifestă față de noi?
Post-ul [miercuri, 22 ianuarie] Un Dumnezeu gelos? apare prima dată în Studiu Biblic.
Biblia zilnică BibliaZilnica.ro