[duminică, 28 ianuarie] Zilele răului
1. Citește Psalmii 74:18-22 și 79:5-13. Care este miza aici?
Psalmii 74:18-22
„18 Adu-Ţi aminte, Doamne, că vrăjmaşul Te batjocoreşte şi un popor nechibzuit huleşte Numele Tău!
19 Nu lăsa pradă fiarelor sufletul turturelei Tale şi nu uita pe vecie viaţa nenorociţilor Tăi!
20 Ai în vedere legământul! Căci locurile dosnice din ţară sunt pline de bârloage de tâlhari.
21 Să nu se întoarcă ruşinat cel apăsat, ci nenorocitul şi săracul să laude Numele Tău!
22 Scoală-te, Dumnezeule, apără-Ţi pricina! Adu-Ţi aminte de ocările pe care Ţi le aruncă în fiecare zi cel fără minte!”
Psalmii 79:5-13
„5 Până când, Doamne, Te vei mânia fără încetare şi va arde mânia Ta ca focul?
6 Varsă-Ţi mânia peste neamurile care nu Te cunosc şi peste împărăţiile care nu cheamă Numele Tău!
7 Căci au mâncat pe Iacov şi i-au pustiit locuinţa.
8 Nu-Ţi mai aduce aminte de nelegiuirile strămoşilor noştri, ci să ne iasă degrabă înainte îndurările Tale! Căci suntem nenorociţi de tot!
9 Ajută-ne, Dumnezeul mântuirii noastre, pentru slava Numelui Tău! Izbăveşte-ne şi iartă-ne păcatele, pentru Numele Tău!
10 Pentru ce să zică neamurile: „Unde este Dumnezeul lor?” Să se ştie înaintea ochilor noştri, printre neamuri, că Tu răzbuni sângele vărsat al robilor Tăi!
11 Să ajungă până la Tine gemetele prinşilor de război! Scapă, prin braţul Tău cel puternic, pe cei ce pier!
12 Întoarce vecinilor noştri, de şapte ori în sânul lor, batjocurile care Ţi le-au aruncat ei Ţie, Doamne!
13 Şi noi, poporul Tău, turma păşunii Tale, Te vom lăuda în veci şi vom vesti din neam în neam laudele tale”.
Psalmistul caută să înțeleagă marea luptă dintre Dumnezeu și puterile răului și subliniază răbdarea nemărginită a lui Dumnezeu, precum și înțelepciunea și puterea Sa infinită.
Problema răului în psalmi este în primul rând teologică și inevitabil vizează întrebări despre Dumnezeu. Prin urmare, distrugerea Ierusalimului și a templului este văzută în primul rând ca o ocară divină, pentru că le-a dat păgânilor oportunitatea de a-L huli pe Dumnezeu. Moștenirea lui Dumnezeu (poporul Israel) este semnul alegerii și al legământului Său divin (Deuteronomul 4:32-38; 32:8,9) care nu va pieri niciodată. Conceptul de moștenire a lui Dumnezeu conține și o dimensiune a sfârșitului timpului, pentru că într-o zi toate popoarele vor deveni moștenirea lui Dumnezeu și Îi vor sluji. Ideea că națiunile au invadat moștenirea lui Dumnezeu amenință aceste promisiuni divine.
Fără îndoială, psalmistul recunoaște că păcatele comise au afectat relația de legământ a poporului cu Dumnezeu și au adus asupra poporului toate consecințele (Psalmii 79:8,9). Supraviețuirea depinde numai de intervenția plină de har a lui Dumnezeu și de refacerea legăturii de legământ prin ispășirea pentru păcat. Domnul este „Dumnezeul mântuirii noastre”, ceea ce transmite credincioșia lui Dumnezeu în ce privește făgăduințele legământului Său (79:9).
Cu toate acestea, mai importantă decât restaurarea perspectivelor lui Israel este apărarea caracterului lui Dumnezeu în lume (79:9). Dacă faptele rele ale popoarelor vor scăpa nepedepsite, va părea că Dumnezeu Și-a pierdut puterea (74:18-23; 83:16-18; 106:47). Numai când Dumnezeu Își va salva poporul, Numele Lui va fi reabilitat și înălțat.
Același principiu există acum ca și atunci. Păcatele noastre, regresul nostru, relele noastre pot să ne discrediteze nu doar pe noi, ci, mai rău, pe Dumnezeul al cărui nume Îl proclamăm. Acțiunile noastre greșite pot avea efecte spirituale dăunătoare pentru mărturia și misiunea noastră. Câți oameni au fost îndepărtați de credința noastră prin acțiunile celor care mărturisesc numele lui Hristos?
„Onoarea lui Dumnezeu și onoarea lui Hristos au legătură cu desăvârșirea caracterului poporului Său” (Ellen G.White, „Hristos, Lumina lumii”/„Viața lui Iisus”, p. 671). Cum înțelegi acest adevăr important și ce ar trebui să însemne în viața ta creștină?
Post-ul [duminică, 28 ianuarie] Zilele răului apare prima dată în Studiu Biblic.