[marți, 5 decembrie] Pavel și Dumnezeul necunoscut
Observăm că Pavel nu a discreditat falsa religie sau falșii dumnezei ai atenienilor. El a adunat toate lucrurile bune pe care le putea găsi, așa puține câte erau, și le-a fructificat.
3. Citește Faptele 17:22,23. Ce făcea Pavel acolo în încercarea lui de a evangheliza acești oameni?
Faptele 17:22,23
„22 Pavel a stat în picioare în mijlocul Areopagului şi a zis: „Bărbaţi atenieni! În toate privinţele vă găsesc foarte religioşi. 23 Căci, pe când străbăteam cetatea voastră şi mă uitam de aproape la lucrurile la care vă închinaţi voi, am descoperit chiar şi un altar pe care este scris: ‘Unui Dumnezeu necunoscut!’ Ei bine, ceea ce voi cinstiţi, fără să cunoaşteţi, aceea vă vestesc eu”.
„Bărbați atenieni! În toate privințele vă găsesc foarte religioși” (Faptele 17:22). Pavel îi complimenta pe păgâni. Religia lor era cât se poate de greșită, dar Pavel le aprecia devotamentul. Apoi a continuat: „Pe când străbăteam cetatea voastră și mă uitam de aproape la lucrurile la care vă închinați voi…” (Faptele 17:23). Descriindu-și propriul studiu asupra religiei ateniene, Pavel transmitea o atitudine de respect față de oameni. El nu dădea buzna ca un expert autodeclarat care ar fi avut toate soluțiile privitoare la cum trebuiau să se schimbe cu toții. În realitate, el chiar era un expert și avea, într-adevăr, soluțiile de care acești oameni aveau nevoie. Dar nu s-a prezentat așa, pentru că ar fi fost respins imediat. În schimb, a fost văzut ca cineva căruia îi păsa de oameni și care le dorea binele.
Comentând asupra inscripției „unui Dumnezeu necunoscut” (Faptele 17:23), Pavel a profitat de ceea ce ar fi putut fi interpretat ca bază comună. Ei credeau în dumnezeu (în mulți dumnezei, de fapt), ceea ce era un bun început (unii din vremea aceea nu credeau) care putea să facă loc unei abordări mai profunde. El nu a luat în râs ideea negativă a unui altar închinat unui dumnezeu necunoscut. În schimb, a apreciat și a admirat un popor interesat suficient de mult de lucrurile spirituale încât să facă eforturi și cheltuieli pentru a se închina la ceva ce nici nu cunoștea, de teama să nu îi fi scăpat ceva.
Erau atenienii rătăciți? Desigur, dar se putea remedia această situație. Pentru început era important că erau devotați în ceea ce înțelegeau. Lucrul acesta, și-a dat seama Pavel, era ceva cu care Duhul Sfânt putea lucra. Pavel găsise un subiect de discuție care avea să le stârnească interesul.
La ce elemente de legătură și subiecte comune te poți gândi care să ofere ocazia unor discuții mai profunde cu oamenii cu care intri în contact?
Post-ul [marți, 5 decembrie] Pavel și Dumnezeul necunoscut apare prima dată în Studiu Biblic.
