[duminică, 30 iulie] Pavel, apostol întemnițat

 

 

1. Citește Efeseni 3. Identifică una sau două teme principale. Ce idei importante exprimă Pavel?

 

Efeseni 3

„Iată de ce eu, Pavel, întemniţatul lui Isus Hristos pentru voi, neamurilor… 2 (Dacă cel puţin aţi auzit de isprăvnicia harului lui Dumnezeu, care mi-a fost dată faţă de voi. 3 Prin descoperire dumnezeiască am luat cunoştinţă de taina aceasta, despre care vă scrisei în puţine cuvinte. 4 Citindu-le, vă puteţi închipui priceperea pe care o am eu despre taina lui Hristos, 5 care n-a fost făcută cunoscută fiilor oamenilor în celelalte veacuri, în felul cum a fost descoperită acum sfinţilor apostoli şi proroci ai lui Hristos, prin Duhul. 6 Că adică neamurile sunt împreună-moştenitoare cu noi, alcătuiesc un singur trup cu noi şi iau parte cu noi la aceeaşi făgăduinţă în Hristos Isus, prin Evanghelia aceea, 7 al cărei slujitor am fost făcut eu, după darul harului lui Dumnezeu, dat mie prin lucrarea puterii Lui. 8 Da, mie, care sunt cel mai neînsemnat dintre toţi sfinţii, mi-a fost dat harul acesta să vestesc neamurilor bogăţiile nepătrunse ale lui Hristos 9 şi să pun în lumină înaintea tuturor care este isprăvnicia acestei taine ascunse din veacuri în Dumnezeu, care a făcut toate lucrurile, 10 pentru ca domniile şi stăpânirile din locurile cereşti să cunoască azi, prin Biserică, înţelepciunea nespus de felurită a lui Dumnezeu, 11 după planul veşnic, pe care l-a făcut în Hristos Isus, Domnul nostru. 12 În El avem, prin credinţa în El, slobozenia şi apropierea de Dumnezeu cu încredere. 13 Vă rog iarăşi să nu vă pierdeţi cumpătul din pricina necazurilor mele pentru voi: aceasta este slava voastră). 14 …Iată de ce, zic, îmi plec genunchii înaintea Tatălui Domnului nostru Isus Hristos, 15 din care îşi trage numele orice familie, în ceruri şi pe pământ, 16 şi-L rog ca, potrivit cu bogăţia slavei Sale, să vă facă să vă întăriţi în putere, prin Duhul Lui, în omul dinăuntru, 17 aşa încât Hristos să locuiască în inimile voastre prin credinţă; pentru ca, având rădăcina şi temelia puse în dragoste, 18 să puteţi pricepe împreună cu toţi sfinţii care sunt lărgimea, lungimea, adâncimea şi înălţimea 19 şi să cunoaşteţi dragostea lui Hristos, care întrece orice cunoştinţă, ca să ajungeţi plini de toată plinătatea lui Dumnezeu. 20 Iar a Celui ce, prin puterea care lucrează în noi, poate să facă nespus mai mult decât cerem sau gândim noi, 21 a Lui să fie slava în Biserică şi în Hristos Isus, din neam în neam, în vecii vecilor! Amin”.

 

Capitolul 3 din Efeseni are o structură interesantă. Pavel începe cu: „Iată de ce eu, Pavel, întemnițatul lui Isus Hristos pentru voi, neamurilor…” (3:1). Apoi trece la ceea ce se dovedește o digresiune destul de lungă cu accent pe lucrarea lui pentru neamuri (3:2-13). După acest ocol, el indică o revenire la șirul anterior de gânduri prin repetarea expresiei: „…Iată de ce” (3:14), versetele 14-21 continuând rezumatul rugăciunii sale, pe care îl întrerupsese.

 

Prezentându-se „întemnițatul lui Isus Hristos”, Pavel vrea să spună că, deși este prizonier al romanilor și pare să se afle sub autoritatea  Imperiului Roman, există un scop divin mai profund care este urmărit în viața lui. Nu este prizonierul Romei, ci „întemnițatul lui Isus Hristos” (compară cu Efeseni 4:1).

 

Faptul că Pavel își menționează necazurile (3:13) și ulterior lanțurile (6:20) sugerează că nu se află într-un arest oarecum confortabil la domiciliu (compară cu Faptele 28:16), ci într-o închisoare. A fi într-o închisoare în primul secol și într-o temniță romană era o adevărată provocare. Imperiul Roman nu avea închisori bine organizate, cu instalații sanitare și un program de mese regulat. De fapt, imperiul nici nu avea nevoie de închisori, deoarece încarcerarea nu era folosită ca modalitate de pedeapsă. Oamenii se aflau în închisoare numai cât așteptau judecata sau execuția. Deținuții trebuiau să se descurce singuri, fiind dependenți de rude și de prieteni să le asigure mâncare și alte lucruri necesare.

 

Îngrijorările lui Pavel vizează probabil impactul întemnițării lui asupra credincioșilor, întrucât aceasta era o rușine socială imensă într-o cultură care gravita în jurul onoarei și rușinii. Poate îi era teamă că unii se vor întreba: „Cum poate Pavel să fie apostolul și mesagerul lui Hristos cel înălțat și un prizonier disprețuit?” Așa că Pavel își reinterpretează întemnițarea, ajutându-i pe credincioși să o vadă ca parte a planului lui Dumnezeu. El suferă pentru ei („necazurilor mele pentru voi”) și ceea ce pare o sursă de rușine se va dovedi, de fapt, a fi spre „slava” lor (3:13).

 

Cum putem învăța să ne încredem în Dumnezeu și în căile Sale în circumstanțe care pot fi foarte dificile?

 

 

Post-ul [duminică, 30 iulie] Pavel, apostol întemnițat apare prima dată în Studiu Biblic.