[miercuri, 5 aprilie] Cununa biruitorului

 

 

Ioan Îl descrie pe Isus ca „un fiu al omului; pe cap avea o cunună de aur, iar în mână, o seceră ascuțită” (Apocalipsa 14:14). Cuvântul pentru „cunună” este stephanos. Este o cunună a învingătorului. Când un sportiv câștiga o competiție importantă, primea o stephanos, o cunună a onoarei, gloriei și victoriei.

 

Isus a purtat cândva o cunună de spini, simbolizând rușinea și batjocura. A fost cândva disprețuit și părăsit de oameni. A fost batjocorit,
ridiculizat, scuipat, bătut și biciuit. Dar acum, El poartă o cunună de slavă și Se întoarce, de această dată ca Rege al regilor și Domn al domnilor.

 

6. Citește Apocalipsa 14:15 și Marcu 4:26-29. Ce asemănări găsești între aceste două texte? Despre ce vorbesc amândouă?

 

Apocalipsa 14:15

„Şi un alt înger a ieşit din Templu şi striga cu glas tare Celui ce şedea pe nor: „Pune secera Ta şi seceră, pentru că a venit ceasul să seceri şi secerişul pământului este copt””.

 

Marcu 4:26-29

„26 El a mai zis: „Cu Împărăţia lui Dumnezeu este ca atunci când aruncă un om sămânţa în pământ; 27 fie că doarme noaptea, fie că stă treaz ziua, sămânţa încolţeşte şi creşte fără să ştie el cum. 28 Pământul rodeşte singur: întâi un fir verde, apoi spic, după aceea grâu deplin în spic 29 şi, când este coaptă roada, pune îndată secera în ea, pentru că a venit secerişul.””

 

Îngerul vine din prezența lui Dumnezeu în slava templului și spune: „A sosit timpul. Secerișul este copt.”

 

În Noul Testament, Isus folosește în mod repetat ilustrații din agricultură. De mai multe ori El folosește simbolul secerișului copt pentru a ilustra creșterea seminței Evangheliei în viețile celor din poporul Său.

 

„Încolțirea seminței reprezintă începutul vieții spirituale, iar dezvoltarea, creșterea plantei, este o frumoasă ilustrare a creșterii creștine. Ca și  în natură, tot la fel se prezintă lucrurile și în viața spirituală; nu poate fi viață fără creștere. Planta trebuie sau să crească, sau să moară. După cum creșterea ei se face în tăcere și în mod imperceptibil, dar continuu, tot așa și cu dezvoltarea vieții creștinului. În fiecare etapă a dezvoltării noastre, viața noastră spirituală poate fi desăvârșită; și totuși, dacă trebuie împlinit planul pe care Dumnezeu îl are cu noi, atunci trebuie să aibă loc o continuă creștere. Sfințirea este lucrarea unei vieți întregi. Pe măsură ce ocaziile oferite nouă se înmulțesc, se va dezvolta  și experiența noastră, iar cunoștința noastră va crește” (Ellen G. White, „Parabolele Domnului Hristos”, pp. 65, 66).

 

Coacerea grânelor îi reprezintă pe toți cei transformați prin har, motivați de iubire, și care își trăiesc viața spre slava numelui lui Hristos. Inimile lor sunt una cu inima lui Hristos și nu vor decât ceea ce vrea și El.

 

Cum înțelegi declarația lui Ellen White conform căreia „în fiecare etapă a dezvoltării noastre, viața noastră spirituală poate fi desăvârșită”?

Post-ul [miercuri, 5 aprilie] Cununa biruitorului apare prima dată în Studiu Biblic.