[sâmbătă, 10 septembrie] Așa cum moare sămânța

 

 

Text de memorat:

 

Ioan 12:24

„Adevărat, adevărat vă spun că, dacă grăuntele de grâu care a căzut pe pământ nu moare, rămâne singur, dar dacă moare, aduce multă roadă”.

 

Imaginea zugrăvită de Isus despre bobul de grâu care moare este o analogie fascinantă cu supunerea noastră față de voința lui Dumnezeu. În primul rând are loc căderea. Bobul care cade din spicul de grâu nu are niciun control asupra locului sau modului în care cade pe pământ. Nu-și poate alege solul care îl înconjoară și care apoi îl apasă cu greutatea lui.

 

În al doilea rând este așteptarea. În timp ce zace în pământ, grăuntele nu știe ce îi rezervă viitorul. Nu știe cum va fi viața în viitor, fiindcă este doar un bob de grâu.

 

În al treilea rând are loc moartea. Grăuntele nu poate deveni un fir de grâu dacă nu renunță la statutul sigur, confortabil de bob. El trebuie să moară, adică trebuie să renunțe la ce a fost dintotdeauna ca să poată fi transformat dintr-o sămânță într-o plantă aducătoare de rod.

 

De înțeles: Dacă știm că voia lui Dumnezeu este cea mai bună pentru noi, de ce ne este așa de greu să o acceptăm? Ce exemplu de supunere ne-a lăsat Hristos? Cum vezi că se aplică la viața ta analogia cu bobul de grâu?

 

 

Studiu zilnic:

 

Biblia: Rut 2 – 1 Samuel 4
1. Ce urare de nuntă i-au făcut bătrânii lui Boaz?
2. Ce a făcut-o pe Ana să mănânce și să-și schimbe expresia feței?
3. Ce cuvânt a uitat Samuel să spună când I-a răspuns prima dată Domnului?
4. De ce boală suferea Eli la vârsta de 98 de ani?

 

Ellen G. White: „Rugăciunea”, capitolul 3
5. Ce se va întâmpla cu fiecare rugăciune sinceră?

 

 

Post-ul [sâmbătă, 10 septembrie] Așa cum moare sămânța apare prima dată în Studiu Biblic.