[miercuri, 27 mai] Creaţiunea şi timpul

 

 

6. Cum prezintă Biblia istoria omenirii de la Adam până la Noe şi de la Noe la Avraam?

 

Geneza 5 şi 11

 

”5 Iată cartea neamurilor lui Adam. În ziua când a făcut Dumnezeu pe om, l-a făcut după asemănarea lui Dumnezeu. 2 I-a făcut parte bărbătească şi parte femeiască, i-a binecuvântat şi le-a dat numele de „om” în ziua când au fost făcuţi. 3 La vârsta de o sută treizeci de ani, Adam a născut un fiu după chipul şi asemănarea lui şi i-a pus numele Set. 4 După naşterea lui Set, Adam a trăit opt sute de ani şi a născut fii şi fiice. 5 Toate zilele pe care le-a trăit Adam au fost de nouă sute treizeci de ani, apoi a murit. 6 La vârsta de o sută cinci ani, Set a născut pe Enos. 7 După naşterea lui Enos, Set a mai trăit opt sute şapte ani şi a născut fii şi fiice. 8 Toate zilele lui Set au fost de nouă sute doisprezece ani, apoi a murit. 9 La vârsta de nouăzeci de ani, Enos a născut pe Cainan. 10 După naşterea lui Cainan, Enos a mai trăit opt sute cincisprezece ani şi a născut fii şi fiice. 11 Toate zilele lui Enos au fost de nouă sute cinci ani, apoi a murit. 12 La vârsta de şaptezeci de ani, Cainan a născut pe Mahalaleel. 13 După naşterea lui Mahalaleel, Cainan a mai trăit opt sute patruzeci de ani şi a născut fii şi fiice. 14 Toate zilele lui Cainan au fost de nouă sute zece ani, apoi a murit. 15 La vârsta de şaizeci şi cinci de ani, Mahalaleel a născut pe Iared. 16 După naşterea lui Iared, Mahalaleel a mai trăit opt sute treizeci de ani şi a născut fii şi fiice. 17 Toate zilele lui Mahalaleel au fost de opt sute nouăzeci şi cinci de ani, apoi a murit. 18 La vârsta de o sută şaizeci şi doi de ani, Iared a născut pe Enoh. 19 După naşterea lui Enoh, Iared a mai trăit opt sute de ani şi a născut fii şi fiice. 20 Toate zilele lui Iared au fost de nouă sute şaizeci şi doi de ani, apoi a murit. 21 La vârsta de şaizeci şi cinci de ani, Enoh a născut pe Metusala. 22 După naşterea lui Metusala, Enoh a umblat cu Dumnezeu trei sute de ani şi a născut fii şi fiice. 23 Toate zilele lui Enoh au fost trei sute şaizeci şi cinci de ani. 24 Enoh a umblat cu Dumnezeu, apoi nu s-a mai văzut, pentru că l-a luat Dumnezeu. 25 La vârsta de o sută optzeci şi şapte de ani, Metusala a născut pe Lameh. 26 După naşterea lui Lameh, Metusala a mai trăit şapte sute optzeci şi doi de ani şi a născut fii şi fiice. 27 Toate zilele lui Metusala au fost de nouă sute şaizeci şi nouă de ani, apoi a murit. 28 La vârsta de o sută optzeci şi doi de ani, Lameh a născut un fiu. 29 El i-a pus numele Noe[a], zicând: „Acesta ne va mângâia pentru osteneala şi truda mâinilor noastre, care vin din acest pământ pe care l-a blestemat Domnul.” 30 După naşterea lui Noe, Lameh a mai trăit cinci sute nouăzeci şi cinci de ani şi a născut fii şi fiice. 31 Toate zilele lui Lameh au fost de şapte sute şaptezeci şi şapte de ani, apoi a murit. 32 Noe, la vârsta de cinci sute de ani, a născut pe Sem, Ham şi Iafet.”

 

”11 Tot pământul avea o singură limbă şi aceleaşi cuvinte. 2 Pornind ei înspre răsărit, au dat peste o câmpie în ţara Şinear şi au descălecat acolo. 3 Şi au zis unul către altul: „Haidem să facem cărămizi şi să le ardem bine în foc!” Şi cărămida le-a ţinut loc de piatră, iar smoala le-a ţinut loc de var. 4 Şi au mai zis: „Haidem să ne zidim o cetate şi un turn al cărui vârf să atingă cerul şi să ne facem un nume, ca să nu fim împrăştiaţi pe toată faţa pământului!” 5 Domnul S-a pogorât să vadă cetatea şi turnul pe care-l zideau fiii oamenilor. 6 Şi Domnul a zis: „Iată, ei sunt un singur popor şi toţi au aceeaşi limbă, şi iată de ce s-au apucat; acum nimic nu i-ar împiedica să facă tot ce şi-au pus în gând. 7 Haidem să Ne pogorâm şi să le încurcăm acolo limba, ca să nu-şi mai înţeleagă vorba unii altora!” 8 Şi Domnul i-a împrăştiat de acolo pe toată faţa pământului, aşa că au încetat să zidească cetatea. 9 De aceea, cetatea a fost numită Babel[a], căci acolo a încurcat Domnul limba întregului pământ şi de acolo i-a împrăştiat Domnul pe toată faţa pământului. 10 Iată spiţa neamului lui Sem. La vârsta de o sută de ani, Sem a născut pe Arpacşad, la doi ani după potop. 11 După naşterea lui Arpacşad, Sem a trăit cinci sute de ani şi a născut fii şi fiice. 12 La vârsta de treizeci şi cinci de ani, Arpacşad a născut pe Şelah. 13 După naşterea lui Şelah, Arpacşad a mai trăit patru sute trei ani şi a născut fii şi fiice. 14 La vârsta de treizeci de ani, Şelah a născut pe Eber. 15 După naşterea lui Eber, Şelah a mai trăit patru sute trei ani şi a născut fii şi fiice. 16 La vârsta de treizeci şi patru de ani, Eber a născut pe Peleg. 17 După naşterea lui Peleg, Eber a mai trăit patru sute treizeci de ani şi a născut fii şi fiice. 18 La vârsta de treizeci de ani, Peleg a născut pe Reu. 19 După naşterea lui Reu, Peleg a mai trăit două sute nouă ani şi a născut fii şi fiice. 20 La vârsta de treizeci şi doi de ani, Reu a născut pe Serug. 21 După naşterea lui Serug, Reu a mai trăit două sute şapte ani şi a născut fii şi fiice. 22 La vârsta de treizeci de ani, Serug a născut pe Nahor. 23 După naşterea lui Nahor, Serug a mai trăit două sute de ani şi a născut fii şi fiice. 24 La vârsta de douăzeci şi nouă de ani, Nahor a născut pe Terah. 25 După naşterea lui Terah, Nahor a mai trăit o sută nouăsprezece ani şi a născut fii şi fiice. 26 La vârsta de şaptezeci de ani, Terah a născut pe Avram, pe Nahor şi pe Haran. 27 Iată spiţa neamului lui Terah. Terah a născut pe Avram, pe Nahor şi pe Haran. Haran a născut pe Lot. 28 Şi Haran a murit în faţa tatălui său Terah, în ţara în care se născuse, în Ur, în Haldeea[b]. 29 Avram şi Nahor şi-au luat neveste. Numele nevestei lui Avram era Sarai şi numele nevestei lui Nahor era Milca, fiica lui Haran, tatăl Milcăi şi Iscăi. 30 Sarai era stearpă; n-avea copii deloc. 31 Terah a luat pe fiul său Avram şi pe Lot, fiul lui Haran, fiul fiului său, şi pe Sarai, noră-sa, nevasta fiului său Avram. Au ieşit împreună din Ur din Haldeea, ca să meargă în ţara Canaan. Au venit până la Haran şi s-”au aşezat acolo. 32 Zilele lui Terah au fost de două sute cinci ani, şi Terah a murit în Haran.”

 

 

Există un element care face ca aceste genealogii să fie unice în Biblie: ele conțin elementul timp, determinându-­i astfel pe unii oameni cercetători să le numească „cronogenealogii”. Ele au un mecanism în care informația despre urmași face și referiri la timp. Acest sistem nu permitea ștergerea sau adăugarea anumitor generații. Geneza 5 și 11 prezintă o linie genealogică continuă, lucru confirmat în 1 Cronici 1:18­-27, unde nu sunt adăugate și nici excluse generații. Biblia se interpretează singură.

 

Timp de aproape două mii de ani specialiști iudei și creștini au interpretat aceste texte ca fiind pură istorie și o modalitate precisă de a determina data la care a avut loc potopul și vârsta pământului, cel puțin pe baza celor șapte zile ale creațiunii așa cum sunt descrise în Geneza 1 și 2.

 

În ultimele decenii s-­a încercat o reinterpretare a capitolelor 5 și 11 din Geneza pentru a include vârste mai înaintate, în urma interpretărilor (de către ființe umane căzute) unor date arheologice și istorice care par să sugereze acest lucru. Aceasta ridică mari semne de întrebare cu privire la veridicitatea relatării biblice.

 

Dar, dacă înțelegem conceptul de timp așa cum apare în Biblie și desfășurarea sa de-­a lungul istoriei, trebuie să recunoaștem că aceste două capitole sunt „atât istorice, cât și teologice, legându­-l pe Adam de restul omenirii și pe Dumnezeu, de om în timp și spațiu. Geneza 5 și 11:10-­26 ne oferă cadrul în timp și lanțul genealogic care îl leagă pe poporul lui Dumnezeu de omul pe care Dumnezeu l­-a creat ca punct culminant al celor șase zile de facere a acestei planete.” – Gerhard F. Hasel, „The Meaning of the Chronogenealogies of Genesis 5 and 11”, Origins 7/2 [1980], p. 69

 

Deși aceste versete din Vechiul Testament sunt acolo din motive întemeiate și importante, la ce spune Pavel în 1 Timotei 1:4 și Tit 3:9 că trebuie să fim atenți când vorbim despre astfel de versete?