[duminică, 5 aprilie] Revelaţia divină a Bibliei
1. Ce spune Petru despre originea mesajului profetic al Scripturii?
2 Petru 1:19-21
”19 Şi avem cuvântul prorociei făcut şi mai tare; la care bine faceţi că luaţi aminte, ca la o lumină care străluceşte într-un loc întunecos, până se va crăpa de ziuă şi va răsări luceafărul de dimineaţă în inimile voastre. 20 Fiindcă, mai întâi de toate, să ştiţi că nicio prorocie din Scriptură nu se tâlcuieşte singură. 21 Căci nicio prorocie n-a fost adusă prin voia omului; ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, mânaţi de Duhul Sfânt.”
Apostolul Petru spune că profeții au fost insuflați de Duhul Sfânt în așa măsură, încât conținutul soliei lor era de la Dumnezeu. Nu ei au inventat mesajul. Mesajul profetic al Bibliei nu are la bază „basme meșteșugit alcătuite” (2 Petru 1:16), ci este de origine divină și de aceea putem afirma că este adevărat și demn de încredere. „Oamenii sfinți ai lui Dumnezeu au vorbit, mânați de Duhul Sfânt” (vers. 21, NKJV). Dumnezeu a fost la lucru în tot procesul de revelație prin care le-a făcut cunoscută voia Sa oamenilor aleși.
Comunicarea verbală directă între Dumnezeu și anumiți oameni este un adevăr de netăgăduit al Scripturii. Tocmai de aceea Biblia are o autoritate specială, divină, și noi trebuie să luăm în considerare elementul divin atunci când interpretăm Scriptura. Deoarece Dumnezeul nostru sfânt este Autorul suprem, cărțile Bibliei sunt pe drept numite „Sfintele Scripturi” (Romani 1:2; 2 Timotei 3:15).
Ele au fost date și cu scop practic – sunt de folos „ca să învețe, să mustre, să îndrepte, să dea înțelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârșit și cu totul destoinic pentru orice lucrare bună” (2 Timotei 3:16,17).
Noi avem nevoie de ajutorul Duhului Sfânt pentru a putea aplica în viața noastră ce ne-a descoperit Dumnezeu în Cuvânt. Petru spune că interpretarea Cuvântului divin descoperit al lui Dumnezeu nu ține de părerile personale. Noi avem nevoie de Cuvântul lui Dumnezeu și de Duhul Sfânt pentru a-i înțelege corect sensul.
Scriptura spune: „Nu, Domnul Dumnezeu nu face nimic fără să-Și descopere taina Sa slujitorilor Săi proroci” (Amos 3:7). Termenii biblici pentru „revelație” exprimă ideea că acum este descoperit, sau dezvăluit, și astfel este făcut cunoscut ceva ce înainte a fost ascuns. Ca oameni, noi avem nevoie de această descoperire, pentru că suntem ființe păcătoase, despărțiți de Dumnezeu din cauza păcatului și, în consecință, dependenți de El pentru a afla care este voia Lui.
Uneori ne este greu să ascultăm de învățăturile Bibliei chiar când credem în originea ei divină. Ce s-ar întâmpla dacă am ajunge să nu ne mai încredem sau să punem la îndoială originea ei divină?