[duminică, 15 martie] Profeţiile despre Persia şi Grecia
1. Citeşte Daniel 11:1-4. Ce anume ne aminteşte aici de profeţiile anterioare?
Daniel 11:1-4
”În anul dintâi al lui Darius, Medul, eram şi eu la el, ca să-l ajut şi să-l sprijin. 2 Acum, îţi voi face cunoscut adevărul: Iată că vor mai fi încă trei împăraţi în Persia. Cel de-al patrulea va strânge mai multă bogăţie decât toţi ceilalţi şi, când se va simţi puternic prin bogăţiile lui, va răscula totul împotriva împărăţiei Greciei. 3 Dar se va ridica un împărat viteaz, care va stăpâni cu o mare putere şi va face ce va voi. 4 Şi, cum se va întări, aşa se va şi sfărâma împărăţia lui şi va fi împărţită în cele patru vânturi ale cerurilor, dar nu între urmaşii lui şi nici nu va fi tot atât de puternică pe cât era sub el, căci va fi făcută bucăţele şi va trece la alţii, afară de aceştia.”
Gabriel îi spune lui Daniel că vor mai fi trei împărați în Persia. Ei vor fi urmați de un al patrulea, care va fi cel mai bogat dintre toți și va ataca Grecia. După Cirus, în Persia au urmat la putere trei împărați: Cambyses (530–522 î.Hr.), Smerdis (522 î.Hr.) și Darius I (522–486 î.Hr.). Al patrulea împărat a fost Xerxes, menționat în cartea Estera ca Ahașveroș. El a fost foarte bogat (Estera 1:17) și a condus o armată vastă pentru a invada Grecia, după cum fusese spus în profeție. Dar, în ciuda puterii sale, el a fost învins de un grup mai mic de soldați greci viteji.
Nu este dificil să vedem că Alexandru cel Mare este împăratul viteaz care apare în Daniel 11:3 și care devine conducătorul suprem al lumii vechi. La vârsta de treizeci și doi de ani el a murit fără a lăsa un moștenitor. Astfel că împărăția a fost împărțită între cei patru generali ai săi: Seleucus în Siria și Mesopotamia, Ptolemeu în Egipt, Lysimachus în Tracia și părți din Asia Mică, iar Casandru în Macedonia și Grecia.
2. Compară Daniel 11:2-4 cu Daniel 8:3-8,20-22. Cum ne ajută aceste versete să îl identificăm pe Alexandru ca fiind puterea prezentată aici?
Daniel 8:3-8
”3 Am ridicat ochii, m-am uitat şi iată că într-un râu stătea un berbec şi avea două coarne; coarnele acestea erau înalte, dar unul era mai înalt decât celălalt şi cel mai înalt a crescut cel din urmă. 4 Am văzut cum berbecul împungea cu coarnele spre apus, spre miazănoapte şi spre miazăzi; nicio fiară nu putea să-i stea împotrivă şi nimeni nu putea să scape pe cine-i cădea în mână, ci el făcea ce voia şi a ajuns puternic. 5 Pe când mă uitam cu băgare de seamă, iată că a venit un ţap de la apus şi a cutreierat toată faţa pământului, fără să se atingă de el; ţapul acesta însă avea un corn mare între ochi. 6 A venit până la berbecul care avea coarne şi pe care-l văzusem stând în râu şi s-a repezit asupra lui cu toată puterea lui. 7 L-am văzut cum s-a apropiat de berbec, s-a aruncat încruntat asupra lui, a izbit pe berbec şi i-a frânt amândouă coarnele, fără ca berbecul să i se fi putut împotrivi; l-a trântit la pământ şi l-a călcat în picioare, şi nimeni n-a scăpat pe berbec din mâna lui. 8 Ţapul însă a ajuns foarte puternic, dar, când a fost puternic de tot, i s-a frânt cornul cel mare. În locul lui au crescut patru coarne mari, în cele patru vânturi ale cerurilor.”
Daniel 8:20-22
”20 Berbecul pe care l-ai văzut, cu cele două coarne, sunt împăraţii mezilor şi perşilor. 21 Ţapul însă este împărăţia Greciei, şi cornul cel mare dintre ochii lui este cel dintâi împărat. 22 Cele patru coarne care au crescut în locul acestui corn frânt sunt patru împărăţii care se vor ridica din neamul acesta, dar care nu vor avea atâta putere.”
Ce putem învăța din această înșiruire de nume, date, locuri și evenimente istorice? În primul rând, aflăm că profeția s-a împlinit așa cum a fost prezis de mesagerul divin. Cuvântul lui Dumnezeu nu dă greș niciodată. În al doilea rând, Dumnezeu este Domnul istoriei. Poate avem impresia că succesiunea de puteri politice, conducători și împărății este pusă în mișcare de ambiția unor împărați, dictatori și politicieni de toate rangurile. Totuși Biblia ne descoperă că Dumnezeu este la cârmă și că El va roti roțile istoriei în conformitate cu scopul Său divin, care, în cele din urmă, va duce la eradicarea răului și la așezarea Împărăției veșnice a lui Dumnezeu.