[Luni, 08 oct] „Fiecare făcea ce-i plăcea”
3. Ce probleme au apărut în poporul lui Dumnezeu?
Judecătorii 17:6
În vremea aceea, nu era împărat în Israel. Fiecare făcea ce-i plăceaJudecătorii 21:25
Pe vremea aceea, nu era împărat în Israel, fiecare făcea ce-i plăcea.
Nu există reţetă mai bună pentru divizare şi dezbinare în poporul lui Dumnezeu! Unitatea israeliţilor trebuia să se întemeieze pe ascultarea fermă de Domnul, cu care intraseră în legământ solemn. Ei au ales totuşi să facă ce le plăcea – sub influenţa popoarelor învecinate – şi au apucat pe calea sigură către dezastru. Noi toţi suntem fiinţe căzute şi, dacă ne lăsăm în voia ideilor noastre şi a înclinaţiilor inimii, ne îndepărtăm de la calea Domnului.
4. Care era starea spirituală şi socială a lui Israel în timpul judecătorilor?
Judecătorii 2:11-13
11. Copiii lui Israel au făcut atunci ce nu plăcea Domnului şi au slujit Baalilor.
12. Au părăsit pe Domnul Dumnezeul părinţilor lor care-i scosese din ţara Egiptului şi au mers după alţi dumnezei, dintre dumnezeii popoarelor care-i înconjurau; s-au închinat înaintea lor şi au mâniat pe Domnul.
13. Au părăsit pe Domnul şi au slujit lui Baal şi Astarteilor.Judecătorii 3:5-7
5. Şi copiii lui Israel au locuit în mijlocul canaaniţilor, hetiţilor, amoriţilor, fereziţilor, heviţilor şi iebusiţilor;
6. au luat de neveste pe fetele lor şi au dat de neveste fiilor lor pe fetele lor şi au slujit dumnezeilor lor.
7. Copiii lui Israel au făcut ce nu plăcea Domnului, au uitat pe Domnul şi au slujit Baalilor şi idolilor.
„Prin Moise, Domnul pusese înaintea poporului urmările necredincioşiei. Refuzând să păstreze legământul Său, ei aveau să se despartă de viaţa lui Dumnezeu şi binecuvântarea Sa nu mai putea veni asupra lor. Uneori, aceste avertizări au fost luate în seamă şi, ca urmare, binecuvântări bogate s-au revărsat peste naţiunea iudaică şi, prin ea, peste popoarele înconjurătoare. Dar, cel mai adesea în istoria lor, ei L-au uitat pe Dumnezeu şi au pierdut din vedere înaltul privilegiu de a fi reprezentanţii Săi. L-au jefuit de slujirea pe care le-o cerea şi i-au lipsit şi pe semenii lor de îndrumarea religioasă şi de un exemplu sfânt. Ei doreau să-şi însuşească roadele viei peste care fuseseră puşi ispravnici. Din cauza lăcomiei şi a poftei lor, au ajuns să fie dispreţuiţi chiar şi de păgâni. În felul acesta, neamurilor li s-a dat prilejul să interpreteze greşit caracterul lui Dumnezeu şi legile Sale.” – Ellen G. White, Profeţi şi regi, ed. 2011, p. 12
Ce impact are biserica noastră asupra celor din jur? Ce calități ale adventiștilor îi impresionează pe oameni? Ce defecte îi descurajează?
