[Vineri] Un gând de încheiere
Expresia „economul casei” din Geneza 43:19 redă expresia asher al bayt. Cuvântul „casă” îşi are importanţa lui. Dacă prin „casă” ne referim la familia dintr-o anumită locuinţă, atunci vorbim despre ceva mai preţios decât casa în sine. Înţelegem de aici că administratorul lui Dumnezeu are în grijă lucruri foarte valoroase care nu-i aparţin. Responsabilitatea lui este, de aceea, cu atât mai mare.
Ideea aceasta este dezvoltată în Noul Testament: „Noul Testament preia ideile din Vechiul şi le uneşte cu ideile, conceptele şi cuvintele care circulau în primul secol, îmbogăţind şi lărgind învăţătura biblică despre administrare. Cuvintele greceşti utilizate cel mai frecvent în relaţie cu administrarea derivă din oikos şi oikia, «casă». Termenul oikonomos denumește persoana care are grijă de casă: administratorul. Oikonomia este substantivul abstract, «administrarea casei», iar sensul lui este de multe ori mult mai vast!” – Handbook of Seventh-day Adventist Theology, ed. 2000, p. 653