[Miercuri] De la Adam la Moise

6. De ce moartea, ca o consecinţă a păcatului, „a domnit” chiar și „înainte de Lege”? Romani 5:13,14

Romani 5:13,14
13. (Căci înainte de Lege păcatul era în lume. Dar păcatul nu este ţinut în seamă câtă vreme nu este o lege.
14. Totuşi moartea a domnit, de la Adam până la Moise, chiar peste cei ce nu păcătuiseră printr-o călcare de lege asemănătoare cu a lui Adam, care este o icoană preînchipuitoare a Celui ce avea să vină.

Expresia „înainte de Lege” este aşezată în paralel cu expresia „de la Adam până la Moise”. Este vorba aici despre perioada de la geneza lumii la Sinai, premergătoare prezentării într-un cadru oficial a regulilor şi legilor sistemului israelit, din care făceau parte şi Cele Zece Porunci.

„Înainte de Lege” înseamnă „înainte de prezentarea detaliată a cerinţelor lui Dumnezeu în legile date israeliţilor la Sinai”. Păcatul a existat şi înainte de Sinai. Cum să nu existe? Minciuna, uciderea, adulterul şi idolatria nu au fost păcate până atunci? Desigur că au fost.

Însă, înainte de Sinai, oamenii aveau în general o revelaţie limitată a lui Dumnezeu, dar aveau suficiente cunoştinţe ca să poată fi traşi la răspundere pentru faptele lor. Dumnezeu este drept şi nu va pedepsi pe nimeni pe nedrept. Aşa cum subliniază Pavel, oamenii de dinainte de Sinai au cunoscut moartea. Moartea a trecut asupra tuturor. Ei nu au păcătuit împotriva unei porunci enunţate în mod explicit, dar au păcătuit totuşi. Au beneficiat de revelaţia lui Dumnezeu din natură, dar nu au primit-o şi sau făcut astfel vinovaţi. „În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea lui veşnică şi dumnezeirea Lui se văd lămurit de la facerea lumii… Aşa că nu se pot dezvinovăţi” (Romani 1:20).

7. Cu ce scop S-a descoperit Dumnezeu mai clar în „Lege”? Romani 5:20,21

Romani 5:20,21
20. Ba încă şi Legea a venit pentru ca să se înmulţească greşeala; dar unde s-a înmulţit păcatul, acolo harul s-a înmulţit şi mai mult;
21. pentru ca, după cum păcatul a stăpânit dând moartea, tot aşa şi harul să stăpânească dând neprihănirea, ca să dea viaţa veşnică, prin Isus Hristos, Domnul nostru.

Învăţăturile date pe Sinai au cuprins Legea morală, deşi ea existase şi înainte. Însă atunci a fost scrisă şi proclamată pentru prima dată, conform Bibliei.

Când au început să se compare cu cerinţele divine, israeliţii au descoperit că erau foarte departe de împlinirea lor. În acest sens s-a înmulţit greşeala. Ei şi-au dat seama cât de mult păcătuiseră. Scopul unei asemenea descoperiri a fost acela de a-i ajuta să înţeleagă că au nevoie de un Mântuitor şi să accepte harul oferit cu atâta bunăvoinţă de Dumnezeu. Aşa cum am menţionat mai înainte, credinţa adevărată din Vechiul Testament nu a fost legalistă.

Ce îţi spun legile din ţara ta despre concepţia oamenilor despre bine şi rău? Dacă legile umane pot realiza acest lucru, ce putem spune despre Legea lui Dumnezeu?