[miercuri, 27 ianuarie] A șaptezecea săptămână
Gabriel a spus că cele 70 de săptămâni profetice (sau cei 490 de ani) au fost „tăiate” din cei 2 300 de ani, pentru poporul lui Daniel. Înainte de sfârșitul acestor ani, evreii trebuiau să facă anumite lucruri pentru a rămâne în continuare poporul special al lui Dumnezeu. Daniel 9:24
Înainte ca această profeție să înceapă, în toamna anului 457 î.Hr., Dumnezeu avusese răbdare cu poporul Său timp de o mie de ani. Acum le mai dădea încă 490 de ani pentru a-L accepta pe Isus ca Mesia, pentru a accepta moartea Lui pentru iertarea păcatelor lor și viața Lui ca
neprihănire a lor (2 Corinteni 5:21). Cât de mult a dorit să-i salveze și să facă din ei o lumină pentru cei din jur!
Primele 69 de săptămâni, din cele 70 de săptămâni profetice, conduc la botezul lui Isus, în toamna anului 27 d.Hr. Apoi urmează ultima săptămână profetică – sau șapte ani – din cei 490 de ani.
După botezul Său, Isus i-a învățat pe oameni, dar conducătorii lor au refuzat să-L accepte ca Mântuitor. L-au urât și, în cele din urmă, L-au răstignit.
Isus a murit la trei ani și jumătate după botezul Său, în timpul Paștelui, în primăvara anului 31 d.Hr. (Ioan 19:14- 18). Momentul acesta a avut loc exact la mijlocul celei de-a șaptezecea săptămâni profetice. Daniel 9:26,27
Gabriel a spus că Mesia „va face să înceteze jertfa la mijlocul săptămânii” și a făcut lucrul acesta murind pentru noi. Odată ce Isus, adevăratul Miel, a murit pentru noi (1 Corinteni 5:7), nu a mai fost nevoie de sacrificarea mieilor.
Pentru încă trei ani și jumătate după jertfa lui Isus, ucenicii Lui au chemat pe poporul special al lui Dumnezeu, evreii, ca să-L accepte pe Isus ca Mesia. Unii L-au acceptat, dar nu toți. În cele din urmă, și-au arătat ura față de El, ucigându-l pe Ștefan, unul dintre urmașii Săi credincioși (Faptele 7:59,60).
Aceasta s-a întâmplat în toamna anului 34 d.Hr. Cele 70 de săptămâni (sau cei 490 de ani), care au fost „hotărâte” sau „tăiate” pentru oamenii lui Dumnezeu, s-au sfârșit. L-au respins pe Isus și pe ucenicii Săi, iar acum nu mai erau poporul special al lui Dumnezeu. Cât de trist! Dumnezeu încercase în toate felurile să-i salveze, dar ei erau prea mândri ca să-L accepte.
Aplicație: În ce fel oferă speranță și mângâiere istorisirile și profețiile din Daniel? Romani 15:4