[duminică, 19 iulie]

 

 

Într-o biserică, pastorul, din dorința de a reînnoi consacrarea față de calitatea de membru, a trimis o scrisoare bine formulată, frumoasă și politicoasă, dar care conținea următoarea provocare: Luna viitoare ne-am propus să avem niște servicii divine speciale, în care fiecare persoană care vrea să fie membră a acestei biserici să declare aceasta fie scriind în jurnalul comunității despre consacrarea ei, fie printr-o mărturisire publică în timpul serviciului divin.

 

Cei care nu doreau să facă acest lucru, erau liberi să participe la serviciul de închinare și să vină la biserică, dar ca să fie membri trebuiau să facă o declarație repetată de credință și să fie dispuși să o pună în practică. Ce reacții credeți că au avut membrii bisericii și vizitatorii?
Ce ați răspunde la o astfel de scrisoare? Ce putem aprecia la metoda aceasta îndrăzneață? Ce este greșit în ea?