De pe câmpul de porumb la amvon

 

Ce să fac?” se întreba fermierul din Low Hampton. În ultima vreme nu-şi mai găsea liniştea. Somnul îşi pierduse tihna, iar munca, sensul. Ori încotro s-ar fi întors, un glas blând, dar ferm, părea să-i spună: „Vorbeşte lumii despre pericolul în care se află!”

 

„Nu sunt predicator”, argumenta el, dezlegându-şi caii de la plug, sub razele soarelui de august din anul 1831. „Sunt greoi la vorbă şi nu am multă carte”, spunea el, ca şi cum l-ar fi auzit cineva. „Nu sunt bun pentru slujba asta!”

 

„Slujba” cu pricina avea legătură cu faptul că fermierul studia Biblia. Era ciudată, având în vedere că, mai devreme în viața sa, nu crezuse în inspirația divină a Bibliei. El pretinsese chiar că Dumnezeu nu Se mai implică în treburile lumii, ci că a lăsat-o să fie guvernată de legile naturii.

 

Însă el şi-a schimbat părerea după războiul din 1812. Miller nu înțelegea cum de el şi alți soldați americani izbutiseră să învingă o armată britanică bine instruită şi de trei ori mai numeroasă.

 

Deschizând Biblia, el a găsit răspunsuri la mai multe dintre întrebările sale. A descoperit că Biblia era de inspirație divină. Ea l-a ajutat să-L primească pe Isus ca Mântuitor şi să intre în Biserica Baptistă, unde, câteodată, citea predici tipărite atunci când pastorul lipsea.

 

Apoi, în 1818, anii de studiu al Bibliei l-au condus la o descoperire şocantă: Isus avea să revină în jurul anului 1843 şi să curețe lumea de păcat! „Lumea are nevoie de avertizare”, se gândea el. Însă era sigur că nu el avea să fie agentul, deşi îşi împărtăşise vederile câtorva locuitori din Low Hampton.

 

Pe măsură ce anul 1843 se apropia, iar glasul acela, aproape real, îl încuraja să predice, el a început să se gândească serios la această misiune. „Ştiu ce voi face”, îşi spunea acum îndreptându-se spre nişte copaci. „Voi predica ce am aflat.” A îngenuncheat pe pământul pietros şi a făgăduit: „Doamne, dacă Tu eşti glasul care mă îndeamnă să predic, voi vorbi atunci când voi fi invitat.” Mai liniştit, s-a ridicat gândindu-se: „Nu se va întâmpla niciodată, pentru că nu sunt predicator!”

 

După o jumătate de oră, nepotul lui a venit şi l-a chemat să predice duminica următoare la Dresden, pentru că pastorul avea să lipsească!

 

Supărat, Miller s-a întors la grupul de copaci. Nu dorea să predice! Dumnezeu a ascultat cu răbdare obiecțiile sale, însă nu i-a retras chemarea.

 

Cu teamă, William Miller s-a dus la Dresden. Adunarea a îmbrățişat cu căldură mesajul său. De fapt, l-au invitat să predice timp de o săptămână întreagă, iar lucrul acesta a dus la o trezire spirituală – adică la un interes religios reînnoit. Când s-a întors acasă, proaspătul predicator a găsit invitații scrise, în care era solicitat să îşi prezinte vederile despre revenirea lui Hristos şi în alte comunități.

 

Evident, acolo a lucrat mâna lui Dumnezeu! Fostul fermier, William Miller, şi-a adunat curajul şi a început o lucrare care avea să pregătească mii de oameni pentru revenirea lui Hristos, atât din timpul său, cât şi din vremea noastră.