Ostrovul odihnei

Gen. 34.39-40,22; Deut. 4,29; Iosua 24,15; 1 Cron. 16,11; Ps. 14,2; Prov. 8,10; Is. 43,1; Maleahi 3,16; Ioan 1,2; 15,15; Rom. 8,14; Ef. 6,1-13; Ev. 11,17-22; 1 Ioan 3,1-2; 2 Petru 3,17,18.

Spre odihna veșniciei de oriunde vii, creștine,

Din familii bune, rele, alegând ce este bine,

În vâltorile ispitei Domnul nu te părăsește,

Prin această lume strâmbă, brațul Său te ocrotește,

Dacă tu, la fel ca Iosif îți vei ancora slujirea

De cuvântul Celui care este însăși mântuirea.

Nu te plânge de obârșii neprietenoase ție

Nici nu te scuza de traiul întinat de bogăție

Doar alegerea-i săgeata faptelor spre biruință

Care te va duce sigur la odihna prin credință,

Dacă Dumnezeu rămâne călăuza vieții tale

Încălțându-te cu râvna binecuvântării Sale.

Cu principii și răbdare îți pavează drumul vieții

Și așteaptă ca și Iosif veșnicia dimineții,

Ne-ntinat de ale vremii ispitiri fără de număr

Și cu Domnul prin credință, zilnic, mergi umăr la umăr,

Dacă vrei să afli tihna binecuvântării sfântă

Lângă Cel ce te așteaptă la ospățul Său de nuntă!

Cornel Mafteiu

Murighiol, 25.07.2021