gettyimages 600994292 Resurse
Credința – ancora veșniciei

 

2 Împ. 15,37.38; 16,5-9; 2 Cron. 28,16; Is. 7,1-14.

 

Vrăjmașul credinței tot fumegă-ntruna,

Din cozi de tăciuni împletindu-și cununa…

Dar Domnul te cheamă în oaza-i de pace

Când frica-i stăpână și inima-ți zace.

 

Un semn doar să-i ceri, Dumnezeu te invită,

Să-ți vindece-ndată credința rănită…

Dar vorba-ți pioasă e groapa în care

Pui șansa credinței de-a sta în picioare.

 

Profetic, prin Duhul, azi, Domnul îți spune:

„De crezi, tu, piciorul pe stîncă-l vei pune!

Nu-ți da bogăția de miere și lapte

Pe seci alianțe de gânduri și fapte!

 

Vrăjmașul plătit să te apere, poate,

Dar vine, apoi, peste tine-n cetate;

De-aceea, un semn am să dau omenirii:

Fecioara va naște-ntruparea iubirii!”

 

Ahaz cel de-atunci poate fii, azi, oricine

Se-ncrede în oameni și nu-n Cel ce vine

Ca Emanuel, semn de foc și iertare!

Credința, atunci, te va ține-n picioare!

 

Cornel Mafteiu

București, 13.01.2021