Ucenicia odihnei

 

Gen. 2,1-3; Ex. 16,14-29; Is. 58,1-14; Mat. 12,1-13; Marcu 2,27.28; Luca 13,10-17; Fapte 13,14-45; 16,13; 17,1-5; 18,4.

 

Frumusețea veșniciei din Odihna creatoare

E sabatica minune a iubirii sfințitoare

Din popasul de-mpreună, după Chip și-asemănare,

Într-un ospăț de lumină, osana mântuitoare.

 

Educația odihnei e oferta Trinității,

Candelă de părtășie, drum de har umanității,

E momentu-n care Domnul vrea cu noi să povestească

Și în inimile noastre, Sabat veșnic să-nflorească.

 

Educație aleasă printre slove întrupată,

Sabatul eliberează-n noi Edenul de-altădată,

Zilnic, mana din Scriptură în credință ne zidește,

Tihna-i binecuvântată pentru Cer ne-nvrednicește.

 

Cu odihna mântuirii, Domnul Sabatului vine

Peste arșița de doruri și-nsetările creștine,

Să-nvățăm, cât mai e vreme, lecția uceniciei,

Pentru-a odihni Acasă-n frumusețea veșniciei!

 

Cornel Mafteiu

București, 16.12.2020