Vești misionare – 11 ianuarie 2020
O abordare „literară” a Evangheliei
Andrew McChesney, Adventist Mission
Sunteți descurajați de faptul că sunt din ce în ce mai mulți oameni care vă trântesc ușa în față? Vă îngrijorează faptul că multe dintre cărțile oferite prin intermediul campaniilor de distribuire de carte vor ajunge în coșul de gunoi?
Samuel Naumann, un student din Slovenia, în vârstă de 25 de ani, care studiază la Universitatea din Leipzig, are o modalitate unică de a împărți literatură adventistă în Germania și se pare că este una care câștigă suflete.
Samuel, împreună cu tatăl și bunicul său, așază un stand mobil de carte în centrele orașelor și la festivalurile anuale. Apoi, un membru al familiei stă prin apropiere și le înmânează trecătorilor carduri-cadou. Cei care acceptă cardul cadou sunt direcționați către stand să își aleagă gratuit o carte. Rezultatul: familia poate interacționa cu persoana respectivă, iar șansele ca acela care ia cartea să o și citească cresc.
„Am primit reacții de la oameni care participă la festivaluri”, a spus Samuel, „unii dintre ei revin și ne spun: «Am luat o carte anul trecut. A fost foarte bună și mai vreau una.»”
Ideea cu acest card-cadou a făcut înconjurul Germaniei, unde cei 35 000 de membri ai Bisericii Adventiste s-au tot străduit să-și croiască drumul într-o țară extrem de secularizată, cu o populație de 83 de milioane de oameni. Fratele mai mare al lui Samuel a văzut un proiect de carte similar într-o tabără de vară adventistă din Polonia. La rândul lor, polonezii au împrumutat ideea din Ucraina. În orice caz, familiei Naumann i-a plăcut ideea și a amenajat o rulotă pentru a servi drept stand de carte.
Vizitatorii care vin la stand sunt întrebați care le sunt preferințele în materie de literatură, în timp ce se uită la zecile de titluri de cărți cum ar fi cărțile lui Ellen White, Viața lui Iisus, Tragedia veacurilor, sau cărți scrise de Mark Finley și Peter Landless, Sănătate și bunăstare: secrete care îți vor schimba viața.
Conversațiile care încep creează un mediu ideal pentru a da mărturie, în special când vizitatorii aleg cartea și întreabă, inevitabil, dacă acea carte este, într-adevăr, gratuită.
Lui Samuel îi place să răspundă:
– Puteți lua cartea, prețul ei a fost plătit.
– Cum așa? întreabă vizitatorul.
– Este ca la cruce, răspunde Samuel. Isus a plătit prețul. Dumneavoastră nu trebuie decât să acceptați. Singurul lucru care vă va costa este timpul dumneavoastră. Timpul este prețul pe care trebuie să îl plătiți.
„Reacțiile la cărțile noastre sunt foarte bune”, spune Samuel.
Tatăl lui, Steffen, își amintește de un profesor de liceu căruia i-a plăcut atât de mult cartea Tragedia veacurilor, încât a cerut încă nouă cărți pentru a le da și elevilor lui să le citească pentru orele de istorie. Cu o altă ocazie, un politician din Uniunea Europeană a luat o carte Tragedia veacurilor și a citit-o într-o singură noapte. A doua zi a venit să mai ceară o carte pentru fiul său care este reporter.
Samuel nu a fost înștiințat de botezul niciunui vizitator care a luat vreodată vreo carte, însă nu este deloc îngrijorat de acest aspect. El spune: „Consider că această lucrare este doar semănatul semințelor. Altcineva va secera.”
