IMPORTANȚA APRECIERII

Iubiți-vă unii pe alții cu o dragoste frățească. În cinste, fiecare să dea întâietate altuia.
Romani 12:10

Ascultă ediția audio aici.

Cu siguranță, orice persoană are nevoie de aprecieri. Acestea ne încurajează, ne susțin, ne motivează să continuăm lupta vieții și a credinței. Această sensibilă floare a aprecierii, poate prea rar dăruită, trebuie oferită din sinceritate. Nimeni nu trebuie apreciat pentru ceea ce nu este sau nu face, însă poate fi încurajat pentru ceea ce ar putea deveni sau ar putea realiza. Aprecierile nu trebuie exagerate și e bine ca ele să fie mereu legate de Dumnezeu, de la care primim toate binecuvântările, inclusiv talentele care fac mai frumoasă viața celorlalți.

Privind la Domnul Hristos, Modelul nostru, observăm că El i-a apreciat pe cei pe care i-a cunoscut, chiar și atunci când aceștia mai aveau diferite aspecte care trebuiau îmbunătățite sau corectate. Iată câteva exemple:

• În discuția cu cărturarul care L-a întrebat care este cea mai mare poruncă, Domnul i-a spus: „Tu nu ești departe de Împărăția lui Dumnezeu”;
• În casa prietenilor Săi din Betania, Mântuitorul o apreciază pe Maria, că „și-a ales partea cea bună, care nu i se va lua”, dar El are considerație și față de Marta, care dorea ca Domnul să Se simtă bine în casa lor;
• La solicitarea sutașului pentru vindecarea robului său, Isus le-a spus celor ce-L urmau: „Nici chiar în Israel n-am găsit o credință atât de mare.”

Poetul Benone Burtescu surprinde atât de frumos ideea că fiecare persoană din cadrul familiei este o binecuvântare pentru ceilalți:

„Dacă ne-ar lipsi bunicii, 
Am fi fără glorie,
Ca un popor fără istorie…
Dacă ne-ar lipsi ăștia mici,
Ni s-ar stinge orice viitor,
Căci noi ne auzim mereu spre cer în pașii lor…
Dacă nu s-ar mai întoarce tata,
De la treburi, de-afară, pe umeri cu seninul, cu zloata,
Cât de trist ar fi băiatul,
Cât de nemângâiată ar rămâne fata…
Stâlpul casei s-ar frânge,
Priveliște de care și îngerii ar plânge.
Dacă mama ar pleca sau n-ar mai veni
Inima casei s-ar opri…” („Toată casa mea”)

Tată ceresc, Te rugăm să ne dai inimi și gânduri bune față de toți cei din jurul nostru, astfel încât, prin atitudinea și cuvintele noastre, să arătăm aprecierea pentru tot ceea ce ei reprezintă în viața noastră!