Mustrarea mustrării - Studii Biblice

„Eu mustru și pedepsesc pe toți aceia pe care-i iubesc. Fii plin de râvnă dar și pocăiește-te!” (Apocalipsa 3:19)

Ascultă ediția audio aici.

Dacă primul lucru pe care l-ai făcut recitind acest verset a fost să te gândești ce bine ți se potrivește în raport cu alții și cât de bine justifică el comportamentul de mustrare sau de pedepsire a celuilalt, fie el chiar propriul copil, îți propun să-l recitim împreună, de data aceasta însă punând accentul pe identitatea pronumelui „Eu” și pe semnificația expresiei „pe toți aceia pe care-i iubesc”.

Cel care se prezintă ca „Eu” nu este altcineva decât „Isus Hristos, Martorul credincios, Cel Întâi Născut din morți”, Cel „care ne iubește, care ne-a spălat de păcatele noastre cu sângele Său” (Apocalipsa 1:5). Iar dacă am citat aceste verset este pentru că el face lumină și în sensul expresiei „pe toți aceia pe care-i iubesc”. Ne ajută să înțelegem că această iubire nu este demonstrată de mustrare sau de pedeapsă. O, nu!

Iubirea a fost exemplificată și legitimată într-un cu totul alt context – cel al sacrificiului și al sângelui vărsat. El are autoritate să mustre și să pedepsească pentru că El este Dumnezeu și pentru că, înainte de a face aceasta, El este Mântuitor și pe deplin capabil să-Și păstreze dreptatea și dragostea pe deplin autentice.

Și acum mă întorc la noi: la mine și la tine. Avem, poate, legitimitatea dată de postura de părinte, de exemplu, de a aplica mustrarea sau pedeapsa în dreptul copiilor noștri. Dar sunt eu oare îndreptățit de dragoste să fac lucrul acesta de fiecare dată când poate chiar mă grăbesc să-l fac? Aceasta este întrebarea pe care te provoc să ți-o adresezi de fiecare dată când simți că este nevoie să aplici disciplina. Este dragostea motorul din spatele acestei acțiuni? I-am demonstrat eu oare copilului meu până acum că îl iubesc și sunt pe deplin încredințat de dragostea mea pentru el, astfel încât ceea ce sunt pe cale să fac și modul, spiritul în care o voi face să fie în deplină armonie cu cele ale Domnului meu?

Iartă-ne, Doamne, pentru prea multele noastre greșeli! Și Îți mulțumim pentru mustrarea Ta cu privire la mustrările noastre!