[Sâmbătă] Cuvântul în chip omenesc

El îi învăța ca unul care avea putere, nu cum îi învățau cărturarii lor. (Matei 7:29)

Îmbrăcat în veșmânt omenesc, Fiul lui Dumnezeu S-a coborât la nivelul celor pe care a dorit să-i salveze. În El nu era nicio urmă de păcat. El a fost întotdeauna curat și neîntinat; cu toate acestea, a luat asupra Sa natura noastră păcătoasă. Îmbrăcând divinitatea în umanitate ca să Se poată uni cu omenirea căzută, El a căutat să răscumpere pentru omenire ceea ce Adam a pierdut, prin neascultare, pentru sine și pentru lume. Domnul Isus a prezentat în propriul Lui caracter caracterul lui Dumnezeu; El nu a căutat să-I fie bine Lui Însuși, ci a făcut bine altora pretutindeni. Viața Lui de mai bine de treizeci de ani a fost plină de o bunătate curată, dezinteresată.

Ne mirăm atunci că cei care Îl ascultau erau uimiți de învățătura Lui? „El îi învăța ca unul care avea putere, nu cum îi învățau cărturarii lor”. Învățăturile cărturarilor și ale fariseilor erau o continuă repetare a unor basme și tradiții copilărești. Ideile și ceremoniile lor se bazau pe autoritatea maximelor din vechime și a zicătorilor rabinice, care erau frivole și lipsite de valoare. Domnul Hristos nu S-a bazat pe cuvinte slabe, insipide sau pe teorii omenești. Ca unul care poseda o autoritate mai înaltă, El Se adresa ascultătorilor Săi cu subiecte foarte importante, iar apelurile Sale le convingea inimile. Părerea tuturor, exprimată de mulți dintre aceia care nu au putut păstra tăcerea, a fost: „Niciodată n-a vorbit vreun om ca omul acesta.”

Biblia ne învață cu claritate voia lui Dumnezeu cu privire la noi… Învățătura din Cuvântul Său este exact aceea de care avem nevoie în orice împrejurare ne-am afla. Ea reprezintă o suficientă regulă de credință și practică, căci ea este vocea lui Dumnezeu care vorbește sufletului, dând membrilor familiei Sale îndrumări pentru păzirea inimii cu toată străduința. Dacă acest Cuvânt este studiat, nu doar citit, ci studiat, el va fi o sursă de cunoaștere care ne va face în stare să îmbunătățim orice dar cu care ne-a înzestrat Dumnezeu.

Toți aceia care se îndreaptă spre Cuvântul lui Dumnezeu pentru călăuzire, cu o atitudine umilă a minții, hotărâți să cunoască condițiile mântuirii, vor înțelege ce spune Scriptura. (…)

Trebuie să ne umilim inimile și să cercetăm Cuvântul vieții cu sinceritate și reverență; căci doar mintea care este umilă și dovedește pocăință poate vedea lumina… Domnul vorbește inimii care se umilește înaintea Lui. – Review and Herald, 22 august 1907

Material preluat de pe devotionale.ro.