[Joi] Cei doi spre Emaus
Noi trăgeam nădejde că El este Acela care va izbăvi pe Israel, dar cu toate acestea, iată că astăzi este a treia zi de când s-au întâmplat aceste lucruri. (Luca 24:21)
Cu toate că în ziua aceea a avut loc unul dintre cele mai minunate răsărituri de soare, doi călători, cu privirea lipită de pământ, mergeau agale pe drum. Nu socoteau cât parcurseseră, poate nici cât mai au față. Soarele încă era pe cer, dar pentru ei parcă apusese deja. Îl pierduseră pe Cel care spusese că va izbăvi Israelul; acum era mort. Se zvonea că a înviat, dar după toate acestea, cine poate ști care era adevărul?
Până în ziua morții Lui credeau că-L cunosc îndeajuns. L-au auzit predicând, și inima lor parcă ardea în ei, ascultând cuvintele Scripturii. Totuși, ei n-au înțeles și poate nici n-au putut accepta modul în care Scriptura s-a împlinit în realitate. Oamenii aceștia aveau nevoie să li se deschidă ochii. Drumețul care li s-a alăturat a început să le explice Scripturile începând de la Moise – „Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu… – cum cele întâmplate erau prezise, pregătite, și ce rol important aveau în mântuirea lor. Ucenicii au început să vadă. Mai apoi și-au redobândit vederea pe deplin când L-au recunoscut pe Isus la masă.
Urmașii lui Miller, din 1844, precum și noi suntem așteptători, și timpul, care trece încet, dar sigur, ne încearcă: „Oare?” În aceste vremuri avem nevoie de studiul Scripturii, mai ales al evenimentelor finale, precum și de o viață devoțională în care să ne întâlnim cu El. Ca rezultat, vom dobândi o viziune cuprinzătoare a evenimentelor, ne vom regăsi identitatea și misiunea și, punând deoparte orice încercare sau dezamăgire – mică sau mare –, ne vom îndrepta neclintiți către biruință.
„Toate acestea trebuiau să se împlinească, dar nu trebuiau să se sfârșească în înfrângere, ci în biruință măreață și veșnică. Isus le spuse că trebuie să se facă orice efort pentru a scăpa lumea de la păcat. Urmașii Lui trebuie să trăiască așa cum a trăit El și să lucreze așa cum a lucrat El, cu străduințe intense și neobosite.” (Hristos, Lumina lumii, p. 691)
Lászlo-Varga Zoltán, pastor, Conferința Transilvania de Nord
Material preluat de pe devotionale.ro.
