Noi Îl predicăm pe Hristos cel răstignit – devoțional

„S-a smerit şi S-a făcut ascultător până la moarte, şi încă moarte de cruce.” Filipeni 2:8

Ai simţit vreodată că ai început să te împietreşti faţă de subiectul crucii? Ai simţit vreodată că ai auzit atât de mult despre ea, şi ai văzut atâtea imagini în legătură cu acest subiect, încât ele nu te mai mişcă? În capitolul 1 din 1 Corinteni, începând cu versetul 18, ni se spune: „Fiindcă propovăduirea crucii este o nebunie pentru cei ce sunt pe cale pierzării: dar pentru noi, care suntem pe calea mântuirii, este puterea lui Dumnezeu. Căci este scris: ‘Voi prăpădi înţelepciunea celor înţelepţi şi voi nimici priceperea celor pricepuţi.’ Unde este înţeleptul? Unde este cărturarul? Unde este vorbăreţul veacului acestuia? N-a prostit Dumnezeu înţelepciunea lumii acesteia? Căci întrucât lumea, cu înţelepciunea ei, n-a cunoscut pe Dumnezeu în înţelepciunea lui Dumnezeu, Dumnezeu a găsit cu cale să mântuiască pe credincioşi prin nebunia propovăduiţii crucii. Iudeii, într-adevăr, cer minuni, şi grecii caută înţelepciune; dar noi Îl propovăduim pe Hristos cel răstignit, care pentru iudei este o pricină de poticnire, şi pentru neamuri o nebunie; dar pentru cei chemaţi, fie iudei, fie greci, este puterea şi înţelepciunea lui Dumnezeu.”

Una din greutăţile pe care biserica primară se pare că le-a avut, a fost aceea că ea trebuia să prezinte un Dumnezeu crucificat. În întreaga istorie a zeilor nu se mai auzise de aşa ceva. Si când creştinii au început să-L predice pe Hristos cel răstignit, aceasta părea să fie împotriva oricărui succes.

În zilele bisericii primare, oamenii ştiau ce înseamnă o răstignire. Unii oameni sunt împotriva faptului că se vorbeşte atât de mult despre cruce şi sângele vărsat. Este însă nevoie ca noi să recunoaştem că acolo a fost sânge, durere şi suferinţă. Ar fi o tragedie, dacă s-ar întâmpla să uităm realitatea crucii. Poate că detaliile crude ale crucii, şi tot ceea ce a implicat sacrificiul lui Hristos pentru noi, ar trebui să ni se reamintească mai des, întrucât în cultura noastră o privelişte ca aceasta nu este de loc familiară.

În natura Sa divină, Isus a suferit cu atât mai intens fiecare durere şi fiecare insultă, exact în măsura în care natura Sa este superioară naturii noastre. când începem să înţelegem mai bine jertfa lui Isus pentru noi, vom înţelege mai bine şi marea iubire pe care El ne-o poartă, dacă a fost în stare să-Și dea în felul acesta viaţa pentru mântuirea noastră.

Material preluat de pe devotionale.ro.