Isus a zis lui Simon Petru: „Simone, fiul lui Iona, Mă iubești tu mai mult decât aceștia?”
Ioan 21:15
Fiul meu mijlociu era încă în scutece când s-a întâmplat acest eveniment. Pregăteam prânzul într-un Sabat. Fiul meu alerga în jurul mesei, iar eu îl rugasem de multe ori să se oprească. Următorul lucru pe care l-am auzit a fost că plânge. Căzuse și își tăiase buza inferioară pe marginea de sticlă. La spital, doctorul i-a pus patru suturi pe buză. Deși era un bebeluș și prea mic pentru a înțelege gravitația, încă poartă cicatricea de pe buză.
După ce Isus l-a întrebat pe Petru „Mă iubești?” de trei ori, Petru s-a supărat vizibil. M-am întrebat de ce a făcut Isus acest lucru, apoi o lumină s-a aprins în mintea mea. Petru Îl renegase pe Hristos de trei ori, exact așa cum a prezis Isus. Această lecție este pentru noi toți. Nu ar trebui să fim prea duri cu Petru. Și noi facem același lucru.
Mi-am dat seama că dragostea și încrederea merg mână în mână. Dumnezeu ne iubește atât de mult, încât ne-a dat viața veșnică, pe care nu o merităm. El a luat locul nostru și a rupt lanțurile morții veșnice. El le-a dat primilor noștri părinți, Adam și Eva, o grădină frumoasă cu tot ceea ce inimile lor ar fi putut dori sau imagina vreodată. Dar a existat o singură condiție. Ei nu trebuiau să mănânce din pomul din mijlocul grădinii. A fost un test pentru a vedea dacă Îl vor iubi pe Dumnezeu suficient de mult încât să aibă încredere că El știe ce este mai bine pentru ei. Într-o zi, Eva s-a îndepărtat de Adam. Cunoaștem bine povestea. Ea a căzut în plasa minciunilor șarpelui. Iar restul este istorie.
Există controverse cu privire la ceea ce s-ar fi întâmplat dacă ea nu ar fi plecat de lângă Adam sau dacă Adam nu ar fi mâncat fructul interzis, dar cert este că păcatul a intrat în această lume perfectă. Lucifer, Diavolul, este deocamdată stăpânul acestei planete. Dar noi avem vești mari. Avem asigurarea binecuvântată a vieții veșnice datorită marelui sacrificiu al lui Isus pe Calvar pentru noi. El a învins moartea pe cruce pentru ca noi să nu fim nevoiți să murim de moartea a doua.
Prieteni, să ne încredem în Dumnezeu și să ne lăsăm viața în mâinile lui Isus, în acele mâini care încă poartă cicatricile marelui Său sacrificiu. Nu trebuie să înțelegem totul, dar putem cunoaște dragostea Lui pentru noi. Țineți-vă de acele mâini și, într-o zi, în curând, vom trăi cu El pentru totdeauna în casele pe care ni le-a pregătit în ceruri!
