Și le-a zis: „Știu că Domnul v-a dat țara aceasta… că veți lăsa cu viață pe tatăl meu, pe mama mea, pe frații mei, pe surorile mele și pe toți ai lor și că ne veți scăpa de la moarte.”
Iosua 2:9,13
Maria, mama lui Isus, Rut și Ana au fost toate femei celebre din Biblie. Dar cum rămâne cu o femeie ca Rahav? Biblia ne dezvăluie că Rahav a fost o prostituată, o profesie care nu era agreată pe atunci și care este încă prost văzută și astăzi. Cu toate acestea, Rahav, prostituata infamă, și familia ei au fost singurii supraviețuitori atunci când Ierihonul a fost distrus.
Ce a făcut Rahav de i-a adus favoarea lui Dumnezeu? Ea i-a ascuns pe cei doi spioni, cu riscul de a-și pierde viața. Rahav L-a mulțumit pe Dumnezeu prin faptul că și-a pus încrederea implicită în El, în ciuda faptului că nu-L cunoștea pe Dumnezeu, așa cum Îl cunoaștem noi. Ea auzise doar poveștile despre cum Dumnezeu a despărțit în mod miraculos Marea Roșie, astfel încât israeliții au putut trece, pe uscat, pe partea cealaltă. Auzise cum israeliții i-au învins pe cei doi regi ai amoriților, Sihon și Og. Dar aceste minuni au fost suficiente pentru a o convinge că se putea încrede în acest Dumnezeu, în ciuda faptului că doar auzise de El.
Rahav a crezut că merită să-și riște viața. A avut încredere în Dumnezeu că o va salva. Biblia nu specifică ce părere avea familia lui Rahav despre ea. Putem concluziona, totuși, că aceștia nu puteau să-i aprobe activitățile. Cu toate acestea, în ciuda profesiei sale, ea a fost apreciată de Dumnezeu și a câștigat favoarea Sa. Ea a acționat în urma a ceea ce auzise și și-a pus încrederea în Dumnezeu.
Numele lui Rahav a fost gravat în galeria celebrităților biblice, pentru că Dumnezeu a fost mulțumit de încrederea pe care ea și-a pus-o în El. Ea a avut un rol esențial în salvarea vieților întregii sale familii.
Valoarea noastră nu ar trebui să fie determinată de opiniile altora, nici de standardele societății. Valoarea noastră este determinată de părerea lui Dumnezeu despre noi. Gândiți-vă la acest lucru, surorile mele, nicio altă persoană nu are cunoștință de părerea lui Dumnezeu despre noi. Numai Dumnezeu Însuși este în cunoștință de cauză.
Surorile mele, dacă Dumnezeu ne consideră vrednice, lucrul acesta e hotărât. Să continuăm să Îi mulțumim lui Dumnezeu, pentru ca și noi, împreună cu membrii familiei noastre, să beneficiem de faptul că ne aflăm în acel număr care intră în glorioasa Împărăție a cerurilor.
