Doamne, ascultă-mi rugăciunea şi s-ajungă strigătul meu până la Tine! Nu-mi ascunde Faţa Ta în ziua necazului meu! Pleacă-Ţi urechea spre mine când strig! Ascultă-mă degrabă!
Psalmii 102:1,2
Fusese o săptămână ocupată cu lucrurile obișnuite pe care le am de făcut. Dar săptămâna aceasta trebuia să schimb programul și sala de clasă pentru grupa de copii de la biserică, unde sunt instructoare. Odată cu venirea toamnei, am început să decorez camera. Am pus un copac cu frunze galbene în fața camerei împreună cu un mic balot de fân, un ciot de copac cu o bufniță deasupra, veverițe în copaci, și pe jos, bostani și mere într-un coș.
Uitându-mă peste cântecele, mi-am dat seama că am nevoie de niște mici tractorașe care să „strângă” fânul! M-am rugat și I-am cerut lui Dumnezeu să mă ajute să le găsesc. Din nou am mers la dulapul din cameră și am văzut o cutie plină cu pungi goale de plastic. Am fost inspirată să le caut acolo. Când am băgat mâna în cutie, am găsit tractorașele!
Singură nu m-aș fi gândit că tractorașele s-ar afla sub o grămadă de pungi de plastic, dar Dumnezeu știa! M-a binecuvântat ajutându-mă să le găsesc și apoi i-a binecuvântat pe copiii din grupa mea în timp ce le foloseau – împreună cu binecuvântările de care am parte împărtășind minunea pe care Dumnezeu a făcut-o pentru noi!
Nu așa este Dumnezeu? Atât de bun și dispus să Își ajute copiii! Mă încântă realizarea că o cerere pentru ceva atât de mic și nesemnificativ pentru Dumnezeu I-a plăcut totuși și a rezultat într-un răspuns la strigătul meu de ajutor!
„Dumnezeu vede micuța rândunică atunci când cade, privirea Lui blândă o observă.
Dacă Dumnezeu a iubit atât de mult mica pasăre, știu că mă iubește și pe mine.”
Într-adevăr, nu există niciun lucru prea mic pentru a-L interesa pe Dumnezeu! El este interesat de viețile noastre și doritor să ne ajute și în lucrurile mici! Asta îmi inspiră curaj când merg pe drumul vieții zi de zi, știind că El Se va îngriji și de lucrurile mari din viața mea când le aduc înaintea Lui, în rugăciune!
