El va şterge orice lacrimă din ochii lor. Şi moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici ţipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut.
Apocalipsa 21:4
Recent am fost la aeroport ca să o întâmpin pe prietena mea Anna, care se întorcea din Germania. În așteptarea ei, privind spre poarta de sosiri, am surprins reîntâlniri emoționante între pasageri și cei iubiți.
O tânără indiancă, care avea în braţe un buchet de flori, sări în sus de bucurie când își văzu părinții apărând; mama ei purta un sari și tatăl ei, un sarong. Zâmbind, făcu întâi o plecăciune și apoi îi îmbrățișă.
Apoi, prin poarta de sosiri își făcu apariția un angajat al aeroportului care ducea într-un scaun cu rotile o femeie asiatică. Zărind-o, fiul o luă la fugă spre ea, își atinseră obrajii unul de celălalt, întâi pe cel drept și apoi pe cel stâng, apoi începură să vorbească entuziasmați în limba mandarină.
Apoi, apărut tropăind o studentă caucaziană, care era îmbrăcată cu niște pantaloni scurți și un tricou și era încălțată cu bocanci de munte. Părul ei sârmos era numai codiţe împletite. Tatăl ei, îmbrăcat într-un costum elegant, o îmbrățișă pe fiica nonconformistă și rucsacul ei multicolor.
Când apăru o femeie hispanică, fiica ei se aplecă în fața ei și atinse de două ori vârful pantofilor într-un gest de respect și dragoste. Apoi, amândouă izbucniră în strigăte de bucurie.
Când trecu Ann prin poarta de sosiri, lacrimile îmi curgeau pe obraz. Mă întrebă de ce o salut cu atâta tristețe. „O, acestea sunt lacrimi de… Cum să-ți spun eu ce fel de lacrimi sunt?”
Și nu am putut să-i explic. Dar m-am hotărât ca, atunci când voi ajunge în ceruri, să mă așez într-un loc bun de unde să pot observa cât mai multe reîntâlniri! Nu-mi pot imagina că nu voi suspina. Însă Biblia făgăduiește că în ceruri Dumnezeu va șterge toate lacrimile din ochii noștri.
Una dintre ideile referitoare la motivul pentru care plângem aici, pe pământ, este că noi ne încărcăm emoțional peste măsură, iar lacrimile noastre sunt modalitatea prin care eliberăm o parte din această povară. Așadar, atunci când Dumnezeu va pune capăt plânsului, sunt sigură că aceasta se va întâmpla nu pentru că nu vom mai trăi emoții pozitive puternice, cum ar fi dragostea și conexiunea. Se va întâmpla așa pentru că vom avea, în sfârșit, capacitatea nemărginită de a le aduna și a le savura!
