Cei douăzeci de dolari ai Lindei

cei douazeci de dolari ai lindei Devoțional femei

Ea s-a dus şi a făcut după cuvântul lui Ilie. Şi multă vreme a avut ce să mănânce, ea şi familia ei şi Ilie. Făina din oală n-a scăzut, şi untdelemnul din urcior nu s-a împuţinat, după cuvântul pe care-l rostise Domnul prin Ilie. (1 Împărați 17:15,16)

Personajele din istoria biblică despre văduva din Sarepta, adică femeia, fiul ei și profetul Ilie, au dispărut de mult de pe scena vieții, dar Dumnezeu, care a făcut acea minune, continuă să existe și să facă minuni.

– Luați, țineți asta. Aceasta este contribuția mea la lucrarea misionară.

Linda mi-a îndesat în palmă o bancnotă de douăzeci de dolari.

– Aș fi dorit să pot oferi mai mult.

– Mulțumesc! am răspuns. Ce destinație să le dăm? Biblii, hrană, medicamente sau să îi dăm cuiva care are nevoie?

– Hrană, a spus ea după o ezitare de câteva secunde.

Familia mea și cu mine eram în concediu, în vizită la niște rude din California. Numai ce povestisem în Sabat, la biserică, experiențe misionare, menționând unele nevoi pe care le aveau oamenii nevoiași dintr-o țară lovită de sărăcie, când Linda mi-a oferit acei bani. Am pus darul ei într-un plic, pentru a fi folosit în scopul special indicat. Atunci când ne-am întors la postul misiunii din Lubumbaschi, Zair (acum Republica Democratică Congo), m-am tot gândit cum aș putea folosi mai bine cei douăzeci de dolari ai Lindei. În cele din urmă, m-am decis să cumpăr un sac de făină, care costa cam douăzeci de dolari. Am pus sacul de făină într-un colț, separat de celelalte provizii. Când făceam pâine pentru familia noastră, foloseam făina proprie. Sacul Lindei îl foloseam pentru membrii bisericii care nu aveau posibilități, pentru persoanele de la căminul de bătrâni, pe care îi vizitam cam o dată pe lună și pentru alți oameni care băteau la poarta noastră cerând ceva de mâncare.

Într-o zi, am observat că sacul zăcea moale pe podea, iar conținutul era aproape terminat. Am șoptit o rugăciune de mulțumire pentru că se apropia timpul concediului nostru, pe care îl luam o dată la doi ani, și oricum doream ca toate proviziile să fie terminate și să nu rămână nimic pentru gândacii care ar fi făcut cu siguranță petrecere după plecarea noastră. Doar atunci mi-am dat seama că am tot luat făină din acel sac timp de doi ani.

Întrebării lui Elisei: „Unde este acum Domnul, Dumnezeul lui Ilie?” (2 Împărați 2:14) i se poate da un răspuns și astăzi: El este încă aici, tot atât de puternic și grijuliu ca întotdeauna.


Bienvisa Ladion Nebres


Cursuri pentru sănătate spirituală SOLASCRIPTURA.RO

Urmărește devoționalul video, precum și alte resurse creștine, pe youtube.com/resurse

Gândul de dimineață a fost preluat de pe devotionale.ro.