ȘUVOAIE ÎN DEȘERT

Cel fără prihană înverzește ca finicul și crește ca cedrul din Liban.
Psalmii 92:12

Ascultă ediția audio aici.

Privește la călătorul obosit, pășind anevoie prin nisipul fierbinte al deșertului, fără adăpost să-l ferească de razele soarelui tropical! Rezerva de apă i s-a epuizat și nu are nimic cu care să-și astâmpere setea arzătoare. Limba i se umflă și el se clatină asemenea unui om beat. Prin fața ochilor minții îi trec imagini cu casa și prietenii în timp ce crede că nu mai are mult și va pieri. Deodată, vede în depărtare ridicându-se din întinderea pustie a nisipului un palmier verde și viguros. Speranța îi accelerează pulsul, se grăbește știind că ceea ce dă vigoare și prospețime palmierului îi va răcori și lui sângele încins și îi va reda viața.

Asemenea unui palmier în deșert – o călăuză și o consolare pentru călătorul în pragul leșinului – trebuie să fie creștinul în această lume. El să îndrume către apa vieții sufletele obosite, pline de neliniște și nu departe de a pieri în deșertul păcatului! El să-și îndrepte semenii spre Cel care adresează o invitație tuturor: „Dacă însetează cineva, să vină la Mine și să bea” (Ioan 7:37).

Oricât de arămiu ar fi cerul și oricât de mult ar fi năpădit nisipul arzător rădăcinile palmierului, îngrămădindu-se în jurul trunchiului, copacul trăiește totuși, este verde și viguros. Îndepărtează nisipul și vei descoperi secretul vieții sale: rădăcinile lui pătrund adânc în apele ascunse din pământ!

La fel este și în cazul creștinului. Viața lui este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu. Isus este pentru el un izvor de apă, care țâșnește în viața veșnică. Asemenea rădăcinilor palmierului, credința omului pătrunde sub lucrurile care se văd, extrăgându-și viață din Izvorul vieții. În mijlocul corupției lumii, el este devotat, loial lui Dumnezeu. Influența dulce a neprihănirii lui Hristos îl înconjoară. (…)

Fața celor care umblă și lucrează cu Dumnezeu exprimă pacea cerului. Ei sunt înconjurați de atmosfera cerului. Pentru aceste persoane Împărăția lui Dumnezeu a început deja. Acestea au bucuria lui Hristos, bucuria de a fi o binecuvântare pentru umanitate. Au onoarea de a fi primite în slujba Stăpânului și sunt considerate demne de încrederea de a îndeplini lucrarea Lui, în Numele Său.