Tot așa, vă spun că va fi mai multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăiește, decât pentru nouăzeci și nouă de oameni neprihăniți care n-au nevoie de pocăință.
Luca 15:7
Ascultă ediția audio aici.
Ciudat mod de abordare, nu-i așa? Care dintre noi ar acționa în acest fel? Să lași nouăzeci și nouă pentru una? Nici vorbă de așa ceva! Aceasta este logica ființei umane, și nu doar în aceste vremuri, ci și atunci, pe vremea lui Isus. Textul creionează un tablou al pierderii și al regăsirii, însă trebuie să existe această conștientizare și acest moment al înțelegerii pierderii noastre pentru a intra în categoria căutaților. Cine nu are nevoie să fie căutat nu va fi căutat.
Scopul acestei pilde nu este să atragă atenția asupra oamenilor, deși ne vom uita și la acest aspect, ci evidențiază inima lui Dumnezeu, dragostea și bunătatea Lui. Domnul Isus are brațele deschise și primește pe oricine. Dumnezeu nu-i primește doar pe cei care au bani, titluri, ci și pe tine, care te consideri poate un om fără vreo anumită valoare socială, fără un anumit statut, cu un buget mic… Hristos te primește și pe tine! Și nu doar că te primește, dar le lasă pe celelalte nouăzeci și nouă de oi și te caută.
„Oricât de întunecată și de furtunoasă ar fi noaptea, oricât de periculoasă și de neplăcută ar fi calea, oricât de lung și istovitor ar fi lucrul acesta, el nu obosește, nu ezită, până când nu găsește oaia pierdută. Când o găsește, pune oaia istovită și epuizată pe umerii lui și, cu o recunoștință plină de voioșie, pentru că nu a fost o căutare zadarnică, duce oaia rătăcită înapoi la staul. Recunoștința lui își găsește expresia în cântece melodioase de bucurie și omul îi cheamă pe prietenii și pe vecinii lui, spunându-le: «Bucurați-vă împreună cu mine, căci mi-am găsit oaia care era pierdută». Tot așa, când un om rătăcit este găsit de marele Păstor al oilor, îngerii din cer răspund la cântecul Său de bucurie. Când este găsit un suflet pierdut, cerul și pământul se unesc în cântece de mulțumire și bucurie” (Solii alese, cartea 1, p. 167).
Dumnezeu te caută neobosit! Te-a găsit deja și vrea să te poarte pe umeri în siguranță! Dă-I voie să-ți stăpânească gândurile, visurile, întreaga viață!
