[Vineri] 30 Martie

Ellen White scrie:

„După ce Domnul Hristos S-a înălţat la ceruri, simţământul prezenţei Sale era în continuare cu urmaşii Săi. Aceasta era o prezenţă personală, plină de iubire şi lumină. Hristos, Mântuitorul, care a umblat, a vorbit şi S-a rugat cu ei, care a rostit cuvinte de nădejde şi mângâiere pentru inimile lor, pe când solia păcii era încă pe buzele Lui, a fost luat la ceruri din mijlocul lor. În timp ce un nor de îngeri îl primea, sunetul vocii Sale a ajuns înapoi la ei asigurându-i: «Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului» (Matei 28:20). […] Ei ştiau că El S-a înălţat la ceruri ca să le pregătească locaşuri şi că va veni din nou ca să-i ia la Sine.” (Calea către Hristos, pag. 73, 74)

Te bucuri şi tu de simţământul prezenţei lui Hristos? Dacă da, în ce moduri? Dacă nu, de ce?