Care femeie, dacă are zece lei (…) şi pierde unul din ei (…) nu caută (…) până când îl găseşte?
Luca 15:8
Sincer, nu-mi aduc aminte ce am făcut cu poșeta în acea după-amiază stresantă, când am ieșit dintr-un restaurant din Cleveland, în călătoria noastră dincolo de granițele statului Tennessee, pentru a ne ocupa de bunurile răposatului nostru ginere. Tot ce știu este că pe drum, în timp ce soțul meu conducea mașina spre destinație, am constatat brusc că îmi lipsește poșeta, cu toate cardurile de debit și de credit și telefonul meu. Când l-am alertat pe soțul meu, a aruncat o privire spre telefonul lui. Aplicația Find My Friends semnaliza, comunicând cu telefonul meu – pe unde se afla. Am urmărit cu mașina punctul mișcător pe harta de pe telefonul lui mobil. Este lesne de înțeles că amândoi ne rugam. Când punctul mișcător s-a oprit, am descoperit că ne aflam în fața unei clădiri care avea pe poarta încuiată semnul „acces interzis”: era un centru de colectare a deșeurilor. Am sunat la poliție pentru ajutor. Un polițist amabil și inimos a vrut să ne ajute, a mers înăuntru, luând cu el telefonul soțului pentru a-l localiza pe al meu. Polițistul Lawson, folosindu-și (și stricându-și) pantofii a căutat în grămada de deșeuri fleșcăite de ploaie. Când căutarea lui s-a dovedit fără succes, eu și soțul meu am decis să renunțăm. În fond, un telefon poate fi înlocuit.
Totuși, curând am aflat că poșeta mea fusese găsită! Un muncitor de la salubritate, Roy Stinnett, o găsise în mașina lui de măturat strada, atunci a golit-o și a spălat-o. Nu doar că poșeta atârna de o clanță din interiorul mașinii, dar rămăsese închisă! Când un funcționar de la serviciile de salubritate mi-a înapoiat poșeta, care arăta de parcă fusese luată de un ciclon, tot conținutul era intact. Banii, cardurile, toate – mai puțin telefonul. A doua zi, Roy, același muncitor de la salubritate care îmi găsise poșeta, s-a întors la centrul de colectare a deșeurilor, cu o lopată și cu determinarea de a-mi găsi telefonul, lucru pe care el, asistat de un coleg, l-a făcut în cele din urmă. Fiica mea a reușit să recupereze telefonul de la ei. Deși lovit și cu ecranul spart, funcționa încă! Un al doilea răspuns la rugăciune!
Când îmi reamintesc cu recunoștință cum a răspuns Dumnezeu rugăciunilor noastre prin onestitatea, compasiunea și altruismul acelor lucrători, mă întreb un lucru: Oare suntem și noi la fel de conștiincioși ca ei în împlinirea responsabilităților pe care ni le dă Dumnezeu în fiecare zi.
În fond, noi nu căutăm niște obiecte pierdute, cum ar fi un telefon sau o geantă, noi căutăm suflete pierdute.
