AUTOR ȘI DESĂVÂRȘITOR AL CREDINȚEI NOASTRE

Te sfătuiesc să cumperi de la Mine aur curățit prin foc, ca să te îmbogățești, și haine albe, ca să te îmbraci cu ele și să nu ți se vadă rușinea goliciunii tale.
Apocalipsa 3:18

Ascultă ediția audio aici.

Isus a atras atenția asupra faptului că învățătura falsă are puterea să distrugă capacitatea de a aprecia și a dori adevărul. „Nimeni”, a zis El, „după ce a băut vin vechi, nu voiește vin nou, căci zice: «Este mai bun cel vechi.»” Tot adevărul care i se dăduse lumii prin patriarhi și profeți strălucea într-o frumusețe nouă în cuvintele lui Hristos. Dar cărturarii și fariseii nu doreau vinul cel nou, atât de prețios. Până nu se goleau de tradițiile, obiceiurile și practicile lor vechi, ei nu aveau loc în minte și în inimă pentru învățăturile lui Hristos. (…)

O religie a formelor nu poate niciodată să conducă suflete la Hristos, căci este o religie lipsită de iubire, lipsită de Hristos. Postul sau rugăciunea care vine dintr-o atitudine de autoîndreptățire este un lucru oribil în ochii lui Dumnezeu. Adunarea solemnă pentru rugăciune, șirul de ceremonii religioase, umilința exterioară, sacrificiile impunătoare arată că acela care face astfel de lucruri se consideră neprihănit și îndreptățit de cer. Dar totul este o amăgire. Faptele noastre nu pot să plătească niciodată mântuirea.

Cum era în zilele lui Hristos, așa este și astăzi. Fariseii nu-și cunosc lipsa spirituală. Lor li se spune: „Pentru că zici: «Sunt bogat, m-am îmbogățit și nu duc lipsă de nimic», și nu știi că ești ticălos, nenorocit, sărac, orb și gol, te sfătuiesc să cumperi de la Mine aur curățit prin foc, ca să te îmbogățești, și haine albe, ca să te îmbraci cu ele și să nu ți se vadă rușinea goliciunii tale” (Apocalipsa 3:17,18). Credința și iubirea sunt aurul curățit prin foc. Dar, în cazul multora, aurul și-a pierdut strălucirea și comoara valoroasă s-a risipit. Neprihănirea lui Hristos este pentru ei ca o haină nepurtată, ca o fântână neatinsă. (…)

Omul trebuie golit de sinele său înainte de a putea fi, în înțelesul deplin al cuvântului, un credincios în Isus. Când se renunță la eu, Domnul poate face din om o ființă nouă. (…) Iubirea lui Hristos îl va însufleți pe credincios cu o viață nouă. În acela care privește la Autorul și Desăvârșitorul credinței noastre se va manifesta caracterul lui Hristos. (Hristos, Lumina lumii/Viața lui Iisus, pp. 279, 280)

M-am consacrat eu lui Hristos în așa fel încât să pot deveni o ființă nouă?