Este mai ferice să dai decât să primești.
Faptele apostolilor 20:35
În timpul pandemiei de COVID-19 din 2020, oprirea vieții noastre de zi cu zi a fost dincolo de ce ne-am fi putut imagina. Școlile din Palmer, un district din Alaska, s-au închis brusc. Asta însemna că studenții care până acum se bazau pe prânzul zilnic oferit de școală trebuiau să se descurce fără. Echipa noastră de transport din district a organizat câteva rute scurte de autobuz și, ca șofer de autobuz din district cu cea mai mare vechime, mi-a fost repartizată una dintre aceste rute. Trebuia să fac echipă cu două doamne minunate din departamentul alimentar pentru ruta noastră zilnică de două ore. Am început livrările lunea, pe 23 martie 2020. „Aș vrea să vă spun”, ne-a informat una dintre doamne, „că noi suntem foarte competitive și vrem să dăm cea mai multă hrană în timpul orelor de prânz.” Numaidecât m-am înscris și eu la idee. Echipa noastră a preluat rapid conducerea în această competiție prietenească, deoarece aceste doamne trudeau din greu și relaționau bine cu familiile la diversele puncte „de oprire” de pe traseu. Livrând în medie optzeci și opt de pachete pentru prânz în fiecare zi, ne-am dat seama că munca noastră era intensă și pachetele erau destul de grele!
Vinerea aveam cantitate dublă de pachete, deoarece ne doream ca studenții noștri să aibă puțină hrană în plus și pentru sfârșitul de săptămână. Familiile ne întâmpinau cu mașinile. Alții veneau pe ATV-uri, biciclete și unul chiar și pe motoretă. După ce livram pachete pentru prânz din autobuz în fiecare zi, mai încărcam douăzeci și șase de pachete în mașină pentru a le livra la nouă dintre „familiile de pe traseul” obișnuit, dar care locuiau prea departe de punctul de livrare – sau aveau copii mici și nu puteau, singuri, să ajungă la punctul de livrare. Nu vă pot spune cât de recunoscătoare au fost aceste familii că cineva le-a dus pachetele acasă, căci altfel nu ar fi primit nimic. La sfârșitul fiecărei zile extenuante – și în special în zilele de vineri – mă bucuram de bine-meritatul somn de după-amiază! Vă puteți imagina că Sabatul, ziua de odihnă săptămânală, era mai mult decât bine-venit! La momentul finalizării programului de livrări pentru masa de prânz, în 21 mai 2020 (care ar fi fost ultima zi de școală), eu și echipa mea am împărțit 3 885 de pachete! Da, noi „am câștigat” competiția neoficială, dar mai mult decât orice, bucuria de a putea fi folosite de Dumnezeu pentru a răspunde nevoilor copiilor din școala noastră a fost o experiență uimitoare.
Fie în timp de pandemie sau în altă situație de criză, ce te-a chemat Dumnezeu pe tine să faci pentru El?
