[vineri, 27 mai] Miracolul Bibliei uscate

Dumnezeu are o grijă deosebită pentru Cuvântul Său, așa cum putem vedea din mărturia fascinantă a lui Robert. El împărtășește cum paginile unei Biblii au fost păstrate uscate și neîncrețite, în ciuda faptului că au fost expuse furiei unui ciclon. Directorul Seminarului Adventist Ayeyar din Myanmar a transmis relatarea aceasta lucrătorilor de la Gospel Outreach.

Numele meu este Robert. Am fost botezat în Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea acum mulți ani, dar cu greu puteam citi Biblia. Pentru mine, Biblia era la fel ca alte cărți obișnuite, prin urmare nu înțelegeam de ce să mă chinui s-o citesc. Dar, după ce ciclonul Nargis ne-a lovit satul, încrederea mea în Cuvântul lui Dumnezeu s-a schimbat total.

În seara de vineri 2 mai, ciclonul Nargis a început să-și manifeste furia asupra satului nostru. Casa mea s-a prăbușit și nu am mai putut salva nimic. Am fugit de îndată la o altă casă, pentru adăpost, dar în doar câteva minute și aceasta a fost distrusă. Am fugit la încă patru case, dar și ele au fost doborâte de vântul puternic și de valuri.

Noaptea aceea a fost înfricoșătoare. Ploaia puternică a venit însoțită de un vânt puternic. Apa s-a înălțat tot mai sus și mai sus. Oamenii erau speriați. Unii copii plângeau, iar alții stăteau liniștiți, ținându-se foarte strâns de mamele sau de tații lor.

În acea noapte întunecoasă, toată lumea a încercat să se grăbească să ajungă la cel mai înalt loc de refugiu; totuși, nivelul apei creștea mereu, astfel încât chiar și în locul cel mai înalt apa ne-a ajuns în curând la genunchi. Acum nu mai puteam face nimic.

„Doamne, viețile noastre sunt în mâna Ta. Te rog să ne salvezi”, s-a rugat soția mea.

Încet, apa ne-a ajuns până la talie. Toată lumea se ținea de ceva care să îi ajute să plutească. În acea noapte, a trebuit să rămânem în apa rece și sărată, în timp ce vântul puternic sufla continuu. Eram complet în întuneric, înconjurați de apă. În sfârșit, spre miezul nopții, aceasta a început să se retragă.

Dimineața, am coborât de la locul nostru de refugiu. Totul arăta diferit. Ne-am dus acasă, sperând să mai găsim ceva, dar nu rămăsese nimic. Totul fusese luat de ape.

În timp ce continuam să mă uit prin jur, am găsit Biblia fiului meu sub un copac căzut. Am ridicat-o și am deschis-o. Fiecare pagină era uscată și puteam să întorc paginile fără probleme. Eram uimit. Am găsit și alte cărți, dar toate erau umede și nu le-am putut deschide.

Mi-am dat seama că Biblia nu este o carte obișnuită. Este Cuvântul adevărat al lui Dumnezeu, „care este în stare să te facă înțelept pentru mântuire, prin credința care este în Hristos Isus” (2 Timotei 3:15). Nu mă mai îndoiesc de Cuvântul lui Dumnezeu, ci îl studiez cu atenție și mărturisesc tuturor despre Biblia fiului meu.