[sâmbătă, 22 mai] Semnul legământului

 

 

Text de memorat: 

 

Exodul 31:16

„Copiii lui Israel să păzească Sabatul, prăznuindu-l, ei şi urmaşii lor, ca un legământ necurmat”.

 

Sabatul zilei a șaptea este ca un ceas cu pendul care sună și ne întoarce cu o regularitate neabătută la temelia a tot ceea ce suntem sau am putea fi. Suntem atât de ocupați să alergăm încoace și încolo, să cheltuim bani, să câștigăm bani, să mergem într-o parte și în alta, peste tot, când, la un moment dat, auzim bătaia pendulului: este Sabatul care sosește și ne reatașează de temelia noastră, fiind punctul de plecare a tot ceea ce urmează după el. Cu o regularitate neîntreruptă și fără nicio excepție, Sabatul pătrunde în tăcere dincolo de orizont și în fiecare colțișor al vieții noastre. El ne reamintește că fiecare frântură din noi Îi aparține Făcătorului nostru, Aceluia care ne-a așezat aici, care „la început” a creat cerurile și pământul – un act care rămâne fundamentul de necontestat al oricărui crez creștin și al cărui semn incontestabil, discret și imuabil este Sabatul zilei a șaptea.

 

Săptămâna aceasta vom analiza acest semn în contextul legământului de la Sinai.

 

Studiul pe scurt: Unde își are Sabatul originile? Ce dovezi avem că Sabatul a existat înainte de Sinai? Ce face ca Sabatul să fie un semn al legământului atât de potrivit?

 

 

Studiu la rând:

 

Biblia: Matei 17–23

1. Completează textul: „Fiindcă nu se poate să …… .”
2. Cine îi certa pe cei doi orbi să tacă?
3. Completează textul: „Când a intrat în Ierusalim …… .”
4. Care sunt „cele mai însemnate lucruri din Lege”?

 

Ellen G. White: „Evanghelizare”, subcapitolul „Lucrarea personală și sfătuirea înțeleaptă”

5. În ce condiții bisericile noastre vor avea acea vitalitate de care au nevoie de multă vreme?

 

 

Post-ul [sâmbătă, 22 mai] Semnul legământului apare prima dată în Studiu Biblic.