Salvarea micului predicator

Îngerul Domnului tabără în jurul celor ce se tem de El şi-i scapă din primejdie. (Psalmii 34:7)

Când a împlinit cinci ani, viitorul meu soț, Verne, era numit „micul predicator”. El era fiul unei mame care avea obiceiul rugăciunii. Băiețelul a vizitat barăcile și corturile câtorva sute de angajați ai unei ferme de hamei din sudul Oregonului, deținută de bunicul lui care nu era creștin. Micul Verne le împărtășea unele dintre istoriile biblice preferate și le dădea broșuri creștine. Lucrătorii câmpurilor cu hamei, care începuseră să-l simpatizeze, îi ofereau câteodată fursecuri și lapte.

Într-o seara, Verne, urmat de câinele lui maro de talie mare, Teddy, a plecat în vizită la lucrătorii fermei. Deși a fost avertizat să nu meargă pe acolo, băiatul a mers de-a lungul unei pasarele care ducea la o clădire mare, din beton, deasupra unui uscător mare de hamei. De acolo, încărcăturile cu boabele de hamei (numite strobuli sau conuri de hamei) de mărimea bobocilor de trandafir erau descărcați în uscătorul lung de 15 metri și adânc de 4,5 metri. Pentru că îi văzuse pe bunicul și pe unchiul lui mergând pe acea pasarelă, iar pe alți muncitori coborând prăjini pe suprafața uscătorului de hamei, Verne, gândindu-se că ar fi distractiv, a sărit de pe podeț jos, pe hamei. A dispărut pe loc sub hamei. Teddy a început să latre, uitându‑se agitat peste balustrada platformei.

Bunicul a venit în fugă, apoi s-a lăsat pe genunchi și apoi pe burtă. Disperat, a întins mâna cât de departe putea în hamei. În sfârșit, a simțit o mână mică și a tras copilul, care suspina, înapoi pe pasarelă. După ce l-a scuturat pe Verne de conurile de hamei care i se agățaseră de haine, bunicul l-a luat repede în brațe și l-a dus peste câmp, la mama lui. Deși trist, bunicul a văzut pe fața micului predicator un zâmbet dulce.

– De ce zâmbești? a întrebat bunicul cu asprime. Nu știi că era cât pe ce să mori?

– Ştiu, a răspuns copilul din brațele lui, dar eram în siguranță, căci I-am cerut celui mai bun Prieten al meu, Isus, să te trimită în ajutor.

Bunicul a rămas tăcut tot timpul drumului spre casă.

Mama lui Verne, când a auzit istoria, a exclamat: „Un înger te-a oprit din scufundarea în hamei, ca bunicul să poată ajunge la tine și să te scoată!” În acea noapte, la fermă s-a sărbătorit salvarea lui Verne. Teddy a primit ca premiu un os mare, iar bunicul a primit supa lui favorită.

La fel ca mama lui Verne, să-i încredințăm pe copiii noștri Domnului în fiecare dimineață!

Patty L. Hyland

Cursuri pentru sănătate spirituală SOLASCRIPTURA.RO

Urmărește devoționalul video, precum și alte resurse creștine, pe youtube.com/resurse

Gândul de dimineață a fost preluat de pe devotionale.ro.