[Luni] Orbire spirituală

Biblia, şi nu numai ea, ne învaţă că grijile vieţii şi bogăţiile sunt trecătoare. Nimic din ce există aici nu durează veşnic. Cum spune Pavel: „Pentru că noi nu ne uităm la lucrurile care se văd, ci la cele ce nu se văd, căci lucrurile care se văd sunt trecătoare, pe când cele ce nu se văd sunt veşnice” (2 Corinteni 4:18). Creştinii care au ochii fixaţi pe grijile vieţii şi nu pe cărarea către cer şi-au pierdut vederea spirituală. Şi puţine lucruri reuşesc să ne orbească în mai mare măsură decât bogăţiile. Helen Keller, care a fost oarbă, spunea: „Cea mai vrednică de plâns persoană din lume este cea care are ochi sănătoşi şi care totuşi nu vede.” Biblia este plină de exemple de oameni orbi spiritual.

„Unii iubesc lumea aceasta atât de mult, încât ea le eclipsează dragostea pentru adevăr. Pe măsură ce comorile lor de aici se înmulţesc, interesul lor pentru comoara cerească scade. Cu cât au mai multe în lumea aceasta, cu atât se ataşează mai strâns de ele, de teama de a nu le fi luată comoara râvnită. Cu cât deţin mai multe, cu atât au mai puţin de oferit altora, deoarece, cu cât au mai mult, cu atât se simt mai săraci. O, înşelăciunea bogăţiilor! Ei nu vor vedea şi nu vor simţi nevoile cauzei lui Dumnezeu.” – Ellen G. White, Spiritual Gifts, vol. 2, p. 267

Pierderea vederii spirituale este un risc pentru viaţa veşnică. Nu este suficient să-L zărim pe Isus vag, de la distanţă; trebuie să privim „ţintă” la El, să-L avem în centrul atenţiei.

2. Care este unul dintre pericolele cu privire la care ne avertizează Isus? De ce ne vizează aceste lucruri pe toţi, fie bogaţi, fie săraci?

Matei 13:7,22
7. O altă parte a căzut între spini: spinii au crescut şi au înecat-o.
22. Sămânţa căzută între spini este cel ce aude Cuvântul; dar îngrijorările veacului acestuia şi înşelăciunea bogăţiilor îneacă acest Cuvânt, şi ajunge neroditor.

Isus ştie că toţi avem îngrijorări, inclusiv financiare. Săracii se gândesc că nu au destul, bogaţii se gândesc cum să-şi împlinească dorinţele. Avem nevoie să ne asigurăm că îngrijorările nu „îneacă acest Cuvânt” în viaţa noastră. El ne avertizează cu privire la „înşelăciunea bogăţiilor”. Bogăţiile nu sunt un rău în sine, dar au puterea de a ne amăgi să apucăm pe calea către ruină veşnică.

Ce dovezi ale înşelăciunii bogăţiilor vezi în viaţa ta? Ce decizii concrete poţi lua pentru a te proteja de această înşelăciune?