Vești misionare – 10 octombrie 2020
Un australian riscă totul în Africa
Vania Chew
Ettienne McClintock, gazda postului radio 3ABN din Australia, se afla în Etiopia. Avea cincizeci și unu de ani.
Ca parte din prezentările organizate de Diviziunea Africii Centrale și de Est, el predica în Shisho, un sat aflat la 35 de kilometri de Awassa, al doilea oraș ca mărime din Etiopia. Dar, în această țară, simțea că nimic nu era sigur. Curentul electric se oprea pe neașteptate și, în primele două seri, a trebuit să prezinte prelegerea pe întuneric.
În ciuda dificultăților tehnice, mai mult de patru sute de persoane participau la aceste întâlniri în aer liber. Mulțimea era prea mare ca să încapă în biserică și Ettienne predica stând într-un adăpost improvizat, acoperit cu folii de plastic.
În timp ce se pregătea pentru a treia prezentare, Ettienne era îngrijorat. Deși avea asigurat curentul electric cu ajutorul unui generator, cu treizeci de minute înainte de întâlnire a început să plouă. Spera ca oamenii să nu renunțe să vină din cauza ploii.
Până să înceapă prezentarea, ploaia s-a oprit, dar cerul era plin de nori amenințători. Ettienne începuse de cincisprezece minute când a început iarăși să plouă. Pe măsură ce ploaia se întețea, oamenii plecau. Deși Ettienne era oarecum protejat sub folia de plastic, audiența lui stătea în ploaie.
„Prezbiterii și cu mine ne-am rugat să stea ploaia”, își amintește Ettienne, „dar ploua tot mai tare. Trebuia să facem ceva. Dar ce?”
Dintr-odată și-a amintit că în fiecare seară vorbise despre puterea lui Dumnezeu asupra bolii, asupra păcatului și morții. Dar Dumnezeu avea putere și asupra apei. Se putea ruga ca ploaia să se oprească. Și totuși, dacă Dumnezeu alegea să nu oprească ploaia? Mesajul lui și‑ar fi pierdut din credibilitate și era posibil ca oamenii să nu mai vină.
În acel moment, Ettienne și-a amintit pasajul din 1 Ioan 5:14: „Îndrăzneala pe care o avem la El este că, dacă cerem ceva după voia Lui, ne ascultă.”
Ettienne s-a rugat în gând: „Doamne cred, dar ajută necredinței mele.”
Cu ajutorul traducătorului, și-a invitat ascultătorii să se roage cu el ca ploaia să se oprească. La câteva secunde după ce au spus amin, ploaia s-a oprit. După predică, aproape două sute de oameni au venit în față să se roage pentru ei.
„Peste tot, erau oameni care îngenuncheaseră”, povestea Ettienne. „Când am îngenuncheat și eu în noroi, am înălțat către Dumnezeu o rugăciune de mulțumire și de consacrare.”
Văzând jumătate din audiență plecată cu el în rugăciune, Ettienne și-a amintit de familia lui și de membrii bisericii din Australia, care se rugau pentru prezentările lui. I-a mulțumit lui Dumnezeu pentru rugăciunile lor.
„Dumnezeu mi-a oferit o experiență nouă”, spune Ettienne. „Până în acel moment din viața mea, am riscat puțin pentru Dumnezeu și am primit puține răsplătiri. Acesta a fost un risc mare, care m-a făcut să mă simt stânjenit și vulnerabil, dar răsplata a fost uimitoare.”