Poezia studiului 11
Osana misionară
Marcu 5,1-20; Ioan 1,12; 10,10; 14,27; 1 Cor. 1,30; 15,1.2; Gal. 2,20; Efs. 2,1-10; Evr. 10,19-22; 1 Ioan 1,1-4; 3,1; 4,7-11; 5,1-5.11-13.
Pe pământ, pe Domnul vieții multe gloate-au întâlnit,
Dar, destul de multe, totuși, au rămas cum au venit;
Numai cei ce prin credință au primit cuvântul Său
Au putut s-arate lumii că sunt fii de Dumnezeu.
Dragostea ce scoate demoni, tu ca pagubă o vezi,
Tânguirea-ți după turme te împedică să crezi,
Însă, cel scăpat din lațul legiunii celui rău,
Duce vestea mântuirii printre cei din neamul său.
Când privești cum Domnul vieții se atinge de sărmani
Și în lacrima iertării îi îmbracă pe dușmani,
Toate tunetele firii pier de-odată, se topesc
Într-o dragoste frățească, după chip duhovnicesc.
Doar când inima ți-e plină de-învierea lui Hristos,
Evanghelia din tine-i un popas prietenos,
Osana misionară veșniciei în curând
Pentru cel setos de pace și de dragoste flămând!
Cornel Mafteiu
București, 08.09.2020