[sâmbătă, 29 august]
Greierul și furnica
La început, mama lui Mark a fost îngrijorată când a primit de la învățătoarea fiului ei un telefon în mijlocul zilei. Învățătoarea a liniștit-o spunându-i că totul este bine, dar că a sunat-o să-i povestească ceva puțin cam neobișnuit. Mark era în clasa a treia și, de obicei, învățătoarea le spunea elevilor din această clasă povestea cu furnica și greierul.
În poveste, se spune că furnica trudește din greu toată vara ca să-și adune provizii pentru iarnă. Furnica este harnică și stăruitoare. Greierul, pe de altă parte, se relaxează și cântă toată vara, fără să muncească absolut deloc.
Apoi vine iarna și greierului i se face foame. Este clar că va trebui să moară de foame pentru că nu a strâns nimic pentru sezonul rece care tocmai începe. Greierul îi cerșește furnicii ceva de mâncare, zicând: „Ai strâns foarte multe provizii, dă-mi, te rog, și mie ceva de mâncare.”
În acest moment al povestirii, învățătoarea se oprește și le cere elevilor să scrie finalul povestirii așa cum și-l imaginează ei.
Mama a întrebat-o: „Ce s-a întâmplat?”
Învățătoarea i-a răspuns: „Mark a ridicat mâna și a întrebat dacă poate să deseneze, în loc să scrie finalul povestirii. I-am spus că poate să și deseneze, dar că trebuia să scrie totuși un final.”
De obicei, elevii își imaginau astfel finalul povestirii: furnica i-a dat greierului din proviziile ei și amândoi au trecut iarna cu bine. Alții și-au imaginat că furnica a refuzat să-i dea greierului din mâncarea ei și acesta, în cele din urmă, a murit.
Învățătoarea i-a zis mamei lui Mark: „Fiul dumneavoastră a încheiat povestirea cu totul altfel față de toți elevii pe care i-am avut până acum. Mark a scris: «Așadar, furnica i-a dat greierului toate proviziile ei. Datorită sacrificiului ei, greierul a reușit să depășească iarna cu bine. Dar furnica nu a supraviețuit.»”
Învățătoarea a continuat: „Dar ceea ce mi s-a părut și mai interesant a fost că Mark a desenat în josul paginii trei cruci.”
Istoria dragostei și jertfei lui Isus s-a imprimat în inima acestui băiat într-o imagine de neșters.
– Adaptare după Brad Walden, pastor hirotonit la Biserica Creștină Tates Creek, Lexington, Kentucky; este o întâmplare reală povestită de bunicul lui Mark la Biserica lui Hristos din Westwood Cheviot, Cincinnati, Ohio
