[duminică, 26 iulie]
Empatie: capacitatea de a vedea lumea din perspectiva altei persoane – chiar de a vedea o persoană din perspectiva lui Dumnezeu, pentru a înțelege provocările și frustrările cu care se confruntă și cum acestea sunt similare cu propriile noastre provocări.
De ce îi era atât de frică lui Iona să meargă la Ninive? De ce a fost atât de furios când misiunea sa „a eșuat”? De ce era atât de îmbufnat? După ce a făcut apel la niniveni să se pocăiască, de ce crezi că trebu- ia el însuși să se pocăiască?
Studiu în caz
„Cuvântul Domnului i-a vorbit lui Iona… astfel: «Scoală-te, du-te la Ninive… și strigă împotriva ei»… Și Iona s-a sculat să fugă la
Tars departe de Fața Domnului… Dar Domnul a făcut să sufle pe mare un vânt năpraznic. […]Și [corăbierii] au zis unul către altul: «Veniți să tragem la sorți ca să știm din pricina cui a venit peste noi nenorocirea aceasta!» Au tras la sorți, și sorțul a căzut pe Iona. Atunci, ei i-au zis: «Spune-ne din pricina cui a venit peste noi nenorocirea aceasta?» […] El le-a răspuns: «Sunt evreu și mă tem de Domnul, Dumnezeul cerurilor, care afăcutmareașiuscatul!»[…]
Ei i-au zis: «Ce să-ți facem, ca să se potolească marea?» […] El le-a răspuns: «Aruncați-mă în mare, și marea se va liniști. Căci știu că din vina mea vine peste voi această mare furtună!» […]Apoi l-au luat pe Iona și l-au aruncat în mare. Și furia mării s-a potolit. Pe oamenii aceia i-a apucat o mare frică de Domnul. […]
Iona s-a rugat Domnului, Dumnezeului său, din pântecele peștelui și a zis: «În strâmtorarea mea, am chemat pe Domnul și m-a ascultat; din mijlocul locuinței morților am strigat și mi-ai auzit glasul. […] Eu însă Îți voi aduce jertfe cu un strigăt de mulțumire, voi împlini juruințele pe care le-am făcut. Mântuirea vine de la Domnul.» Domnul a vorbit peștelui, și peștele l-a vărsat pe Iona pe pământ. […]
Și Iona s-a sculat și s-a dus la Ninive… strigând și zicând: «Încă patru- zeci de zile și Ninive va fi nimicită!» Oamenii din Ninive au crezut în Dumnezeu, au vestit un post și s-au îmbrăcat cu saci, de la cei mai mari până la cei mai mici. […] Atunci, Dumnezeu S-a căit de răul pe care Se hotărâse să li-l facă. […]
Și Iona a ieșit din cetate… și a stat… ca să vadă ce are să se întâmple cu cetatea. Domnul Dumnezeu a făcut să crească un curcubete, care s-a ridicat peste Iona, ca să facă umbră capului lui și să-l facă să-i treacă mânia… Dar a doua zi… un vierme… a înțepat curcubetele, și curcubetele s-a uscat… Iona a leșinat. Atunci, a dorit să moară. […]
Atunci și Domnul a zis: «Ție îți este milă de curcubetele acesta, care nu te-a costat nicio trudă și pe care nu tu l-ai făcut să crească, ci într-o noapte s-a născut și într-o noapte a pierit. Și Mie să nu-Mi fie milă de Ninive, cetatea cea mare, în care se află mai mult de o sută douăzeci de mii de oameni, care nu știu să deosebească dreapta de stânga lor, afară de o mulțime de vite!»” (Iona 1 – 4)
Fișă de studiu
- Când Iona a cerut să fie aruncat peste bord, el cerea de fapt să moară. Frica lui de Dumnezeu l-a făcut să creadă că nu avea unde să se mai ducă decât în mormântul de apă. Ce îți spune salvarea dramatică a lui Iona despre iubirea lui Dumnezeu pentru oameni, chiar și atunci când aceștia cred că nu mai există nicio soluție?
- Spre deosebire de majoritatea profeților care i-au îndemnat pe israeliți să se pocăiască, Iona s-a bucurat de un succes remarcabil. De ce era atât de nemulțumit de succesul lui?
- Ce crezi că a auzit sau a citit Iona despre Dumnezeu astfel încât să știe că El e atât de milos și de iertător? Ce experiențe ai avut sau ai auzit în legătură cu modul în care Dumnezeu le-a acordat oamenilor a doua șansă?
- Cum a transformat Dumnezeu fuga lui Iona la Tars într-o ocazie de a da mărturie despre Dumnezeu?