[Duminică, 9 dec] Să ne închinăm doar Creatorului

Când vorbim despre închinare, subliniem de obicei elementele închinării, ce presupune ea şi cum se desfăşoară. Dar ce este ea de fapt? Ce înseamnă să ne închinăm lui Dumnezeu? Şi de ce ne închinăm? Potrivit cu Psalmii 29:2, a ne închina Domnului înseamnă a-I da slava şi cinstea care I se cuvin.

1. Capitolele 4 şi 5 din Apocalipsa descriu modul cum a fost primit Isus la înălţarea Sa la cer. De ce I se închină locuitorii cerului lui Dumnezeu şi lui Isus, Mielul lui Dumnezeu?

Apocalipsa 4:8,11
8. Fiecare din aceste patru făpturi vii avea câte şase aripi şi erau pline cu ochi de jur împrejur şi pe dinăuntru. Zi şi noapte ziceau fără încetare: „Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, care era, care este, care vine!”
9. Când aceste făpturi vii aduceau slavă, cinste şi mulţumiri Celui ce şedea pe scaunul de domnie şi care este viu în vecii vecilor,
10. cei douăzeci şi patru de bătrâni cădeau înaintea Celui ce şedea pe scaunul de domnie şi se închinau Celui ce este viu în vecii vecilor, îşi aruncau cununile înaintea scaunului de domnie şi ziceau:
11. „Vrednic eşti Doamne şi Dumnezeul nostru, să primeşti slava, cinstea şi puterea, căci Tu ai făcut toate lucrurile şi prin voia Ta stau în fiinţă şi au fost făcute!”

Apocalipsa 5:9-13
9. Şi cântau o cântare nouă şi ziceau: „Vrednic eşti Tu să iei cartea şi să-i rupi peceţile: căci ai fost junghiat şi ai răscumpărat pentru Dumnezeu, cu sângele Tău, oameni din orice seminţie, de orice limbă, din orice norod şi de orice neam.
10. Ai făcut din ei o împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeul nostru, şi ei vor împărăţi pe pământ!”
11. M-am uitat, şi, împrejurul scaunului de domnie, în jurul făpturilor vii şi în jurul bătrânilor, am auzit glasul multor îngeri. Numărul lor era de zece mii de ori zece mii şi mii de mii.
12. Ei ziceau cu glas tare: „Vrednic este Mielul, care a fost junghiat, să primească puterea, bogăţia, înţelepciunea, tăria, cinstea, slava şi lauda!”
13. Şi pe toate făpturile care sunt în cer, pe pământ, sub pământ, pe mare, şi tot ce se află în aceste locuri, le-am auzit zicând: „A Celui ce şade pe scaunul de domnie şi a Mielului să fie lauda, cinstea, slava şi stăpânirea în vecii vecilor!”

Închinarea este răspunsul fiinţelor create, prin cuvinte de adorare şi de mulţumire, la dragostea lui Dumnezeu, este exprimarea recunoştinţei pentru lucrarea Sa de creare şi de mântuire. La sfârşitul timpului, şi cei răscumpăraţi se vor alătura în adorare (vezi Apocalipsa 15:3,4).

Prin urmare, închinarea este răspunsul credinţei noastre în Dumnezeu faţă de lucrările Sale măreţe pentru noi: ne referim aici, în primul rând, la lucrarea de creare şi, în al doilea rând, la lucrarea de răscumpărare. Prin închinare, Îi arătăm adorarea, veneraţia, lauda, dragostea şi ascultarea pe care considerăm că le merită. Sigur că informaţiile pe care le avem despre Dumnezeu, Creatorul şi Mântuitorul nostru, provin din ceea ce El ne-a descoperit în Scriptură şi din ceea ce ne-a descoperit mai deplin despre El Isus, prin persoana şi lucrarea Sa (vezi Ioan 14:8-14). De aceea I se închină creştinii lui Isus ca Mântuitor şi Răscumpărător, subliniind astfel moartea şi învierea Sa.

Creştinii se adună pentru închinare dintr-un sentiment de admiraţie şi de recunoştinţă faţă de Dumnezeu.

Numește trei binecuvântări pe care le-am primit prin Hristos, Creatorul și Mântuitorul nostru.