[duminică, 21 februarie] Robul ca personaj colectiv



 

 

1. În Isaia 41:8, Dumnezeu vorbește despre „Israel, robul Meu”, iar în Isaia 42:1 Îl prezintă pe „Robul Meu”. Cine este acest rob?

 

Isaia 41:8

„ Dar tu, Israele, robul Meu, Iacove, pe care te-am ales, sămânţa lui Avraam, prietenul Meu…”

 

Isaia 42:1

„Iată Robul Meu, pe care-L sprijin, Alesul Meu, în care Îşi găseşte plăcere sufletul Meu. Am pus Duhul Meu peste El; El va vesti neamurilor judecata”.

 

Este Iacov (Israel), strămoșul israeliților? Este poporul Israel? Este Mesia, sau Hristos, identificat în Noul Testament cu Isus? Există două tipuri de referințe la robii lui Dumnezeu întrețesute în capitolele 41 ̶ 53 din Isaia. Unul dintre robi este numit „Israel”, sau „Iacov”, ca în Isaia 41:8; 44:1,2,21; 45:4; 48:20. Deoarece Dumnezeu i Se adresează lui Israel/Iacov la timpul prezent, este clar că Iacov reprezintă poporul care se trage din el. Acest lucru este confirmat de faptul că răscumpărarea „robului-Iacov” al Domnului este realizată în momentul în care trebuie să iasă din Babilon (Isaia 48:20).

 

În alte exemple, ca în Isaia 42:1; 50:10; 52:13 și 53:11, robului lui Dumnezeu nu i se spune pe nume. Când acest rob este menționat pentru prima dată în Isaia 42:1, identitatea lui nu este evidentă la prima vedere. Totuși, pe măsură ce Isaia dezvoltă profilul lui în pasajele ulterioare, devine clar că robul este un personaj care restaurează semințiile lui Iacov pentru Dumnezeu și moare ca jertfă pentru păcătoși (Isaia 52:13-53:12; 49:5,6). Prin urmare, nu poate fi același cu robul care reprezintă un popor. Deci este clar faptul că Isaia vorbește despre doi robi ai lui Dumnezeu. Unul este colectiv (națiunea, poporul) și celălalt este o persoană.

 

2. Care este rolul robului-popor?

 

Isaia 41:8-20

„8 Dar tu, Israele, robul Meu, Iacove, pe care te-am ales, sămânţa lui Avraam, prietenul Meu, 9 tu, pe care te-am luat de la marginile pământului şi pe care te-am chemat dintr-o ţară depărtată, căruia ţi-am zis: ‘Tu eşti robul Meu, te aleg, şi nu te lepăd! 10 Nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îţi vin în ajutor. Eu te sprijin cu dreapta Mea biruitoare.’ 11 Iată, înfruntaţi şi acoperiţi de ruşine vor fi toţi cei ce sunt mâniaţi pe tine; vor fi nimiciţi şi vor pieri cei ce ţi se împotrivesc. 12 Îi vei căuta, şi nu-i vei mai găsi pe cei ce se certau cu tine; vor fi nimiciţi, vor fi pierduţi cei ce se războiau cu tine. 13 Căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, care te iau de mâna dreaptă şi-ţi zic: ‘Nu te teme de nimic, Eu îţi vin în ajutor! 14 Nu te teme de nimic, viermele lui Iacov şi rămăşiţă slabă a lui Israel, căci Eu îţi vin în ajutor – zice Domnul – şi Sfântul lui Israel este Mântuitorul tău.’ 15 Iată, te fac o sanie ascuţită, nouă de tot, cu mulţi dinţi; vei zdrobi, vei sfărâma munţii şi vei face dealurile ca pleava. 16 Le vei vântura şi le va lua vântul, şi un vârtej le va risipi, dar tu te vei bucura în Domnul, te vei făli cu Sfântul lui Israel. 17 Cei nenorociţi şi cei lipsiţi caută apă şi nu este; li se usucă limba de sete. Eu, Domnul, îi voi asculta; Eu, Dumnezeul lui Israel, nu-i voi părăsi. 18 Voi face să izvorască râuri pe dealuri şi izvoare în mijlocul văilor; voi preface pustia în iaz şi pământul uscat în şuvoaie de ape; 19 voi sădi cedri, salcâmi, mirţi şi măslini în pustie; voi pune chiparoşi, ulmi şi merişori turceşti la un loc în pustie, 20 ca să vadă cu toţii şi să ştie, să priceapă şi să înţeleagă că mâna Domnului a făcut aceste lucruri şi Sfântul lui Israel le-a zidit”.

 

Dumnezeu îi dă lui Israel asigurarea că poporul este încă robul Domnului: „Te aleg și nu te lepăd.” Apoi, îi face una dintre cele mai mărețe promisiuni din Biblie: „Nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot eu îți vin în ajutor. Eu te sprijin cu dreapta Mea biruitoare.” Aici și în verstele următoare, Israel este chemat să aibă încredere în adevăratul Dumnezeu că îl va salva (regele Ahaz nu a avut), în loc să se încreadă în alți dumnezei și în reprezentările lor, cum fac alte popoare (vers. 7,21-24,28,29).

 

Domnul îl numește pe Israel „viermele lui Iacov… rămășiță slabă a lui Israel”. Ce ar trebui să învățăm de aici?

 

 

Post-ul [duminică, 21 februarie] Robul ca personaj colectiv apare prima dată în Studiu Biblic.