Cine poate înțelege cu adevărat un elefant?

 

Poate că îți aminteşti că ai citit o fabulă asemănătoare cu această povestire. Însă mai ai încă o lecție de învățat.

 

Cu mult timp în urmă, şase bărbați în vârstă locuiau într-un sătuc din India. Fiecare dintre ei se născuse orb. Ceilalți săteni îi iubeau pe bătrânii aceştia şi îi fereau de rele. Pentru că nu puteau vedea, bătrânii erau nevoiți să îşi imagineze multe dintre minunile lumii. Ascultau cu atenție povestirile spuse de călători pentru a afla cum este viața în afara satului.

 

Bărbații erau curioşi din pricina multor povestiri pe care le ascultaseră, însă cel mai mult îi intrigau elefanții. Li se spusese că elefanții puteau culca la pământ pădurile, puteau căra poveri imense şi strecurau spaimă în tineri şi bătrâni prin chemările lor din trompă. Dar mai ştiau că fiica rajahului călătorise pe un elefant prin țara tatălui ei. Cum de o lăsase rajahul pe fiica lui să se apropie de o creatură atât de periculoasă?

 

Bătrânii discutau aprins zi şi noapte despre elefanți.

 

– Elefantul trebuie să fie un gigant puternic, afirmă primul orb. El auzise relatări despre cum sunt folosiți elefanții la defrişări şi şantiere rutiere.

 

– Eu cred că te înşeli, îl contrazise al doilea orb. Elefantul trebuie să fie blând şi grațios pentru a putea fi călărit de o prințesă.

 

– Greşeşti! Am auzit că elefantul poate străpunge inima unui om cu un colț de fildeş, spuse al treilea orb.

 

– Vă rog, interveni al patrulea. Vă înşelați cu toții. Elefantul nu este decât un fel de vacă mai mare. Ştiți că oamenii exagerează.

 

– Sunt sigur că elefantul este ceva miraculos, mărturisi al cincilea. Aşa se explică de ce fiica rajahului poate călători în siguranță prin toată împărăția.

 

– Eu nu cred nici măcar că există elefanți, declară al şaselea orb. Cred că suntem victimele unei glume răutăcioase.

 

În cele din urmă, sătenii au obosit să-i tot audă sfădindu-se şi au făcut în aşa fel încât bărbații curioşi să fie primiți la palatul rajahului pentru a afla adevărul despre elefanți. Un tinerel din sat a fost ales drept călăuză pentru orbi în călătoria lor. Cel mai scund dintre bărbați şi-a pus mâna pe umărul băiatului. Al doilea a pus mâna pe umărul prietenului său şi tot aşa până când cei şase au fost gata să meargă în siguranță în urma băiatului, care i-a condus la palatul rajahului.

 

Crezi că această vizită a rezolvat toate dilemele lor şi a făcut posibil ca ei „să vadă” elefantul în acelaşi fel? Vei afla restul povestirii fie de la instructorul de la Şcoala de Sabat, fie de pe http:// RealTimeFaith.adventist.org.