Influența mijloacelor media asupra creierului

De la desensibilizat la resensibilizat

A fost prinsă o maimuță, i-au conectat creierul la un monitor și s-a început înregistrarea activității sale cerebrale în timp ce mânca alune. În timpul pauzei, când maimuța încă era conectată la fire, unul dintre cercetători a început să mănânce niște alune. Iar maimuța îl privea cum mânca alunele acelea.

„Am o bănuială”, a spus cercetătorul. „Aduceți re- zultatele monitorizării creierului maimuței în timp ce mânca alune.” Au comparat cele două monitorizări și au descoperit că sunt identice.

Creierul maimuței înregistrat în timp ce mânca alu- ne arăta exact la fel ca atunci când maimuța privea pe altcineva mâncând alune.
Cercetătorii au sărit în picioare, copleșiți. Făcuseră una dintre cele mai revoluționare descoperiri ale tim- purilor moderne. Ei au aflat că ceea ce vedem cu ochii noștri este interpretat de creierul nostru nu doar ca un lucru privit, ci, de fapt, ca și cum ar fi fost făcut.
Copilul american obișnuit vede peste 200 000 de acte de violență și 79 500 de scene de natură sexuală la televizor până la vârsta de 18 ani. Înțelegem de aici că inclusiv filmele și serialele în aparență nevinovate pot influența negativ mintea și caracterul nostru. Iar dacă ne gândim la numărul de scene imorale pe care ni le introducem în minte, ne înfricoșăm. Gândiți-vă la cele 279 500 de scene de imoralitate și violență pe care le-am vizionat – de fapt nu au fost doar văzute, ci și trăite într-un mod real, din punct de vedere neurolo- gic. Ne vor ajuta scenele acelea să umblăm cu Hristos?

Totuși, noi toți am crescut cu așa ceva. Unii dintre membrii comunității noastre religioase, pe care îi respec- tăm, nu par să aibă vreo problemă cu vizionarea de puțin divertisment. Iar cei care predică împotriva lui par mo- rocănoși și legaliști. La urma urmei, nu-i mare lucru, nu?
Să-I permitem lui Dumnezeu să răspundă la în- trebarea aceasta. Nu mie, nici ție, nici părinților sau pastorilor. Nimănui altcuiva decât lui Dumnezeu.

În 1 Ioan 2:15 este scris: „Dacă iubește cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în el.” Dacă noi ne distrăm cu divertismentul lumesc și suntem atrași de el, iubindu-l, demonstrăm că, de fapt, nu Îl iubim pe Dumnezeu.

Aceste cuvinte tari au fost un semnal de trezire la un moment dat al vieții mele. Eram ca orice om al zi lelor noastre, imersat în media. Dar m-am lovit de un gând provocator din Isaia. El spune: „Cine din noi va putea să rămână lângă un foc mistuitor?” Iar răspunsul dat e următorul: „Cel ce își astupă urechea să n-audă cuvinte setoase de sânge și își leagă ochii ca să nu vadă răul” (Isaia 33:15). Cu alte cuvinte, răul care intră pe calea auzului și a văzului îi vor poziționa pe oameni atât de departe de armonia lui Dumnezeu, încât ei vor fi mistuiți și consumați de prezența Sa, în loc să fie glorificați.

Dacă nu simțim repulsie pentru imoralitatea expusă de divertismentul media de astăzi, trebuie să ne oprim și să ne întrebăm cum de am devenit atât de lipsiți de sensibilitate.

Odată, un tânăr a părăsit comunitatea Amish și a văzut primul film din viața lui. Era un film western vechi și chiar „nevinovat” după standardele de azi. După ce a văzut pe cineva împușcat în film, s-a albit la față, a ieșit afară și a vomitat. Când am auzit întâmplarea, mi s-a părut un lucru ciudat. Dar, într-adevăr, comunitatea Amish trăiește, în general, în armonie cu cerințele lui Dumnezeu; ei nu cresc cu televizorul. Așa că reacția tânărului a fost una normală la vederea violenței.

Noi, pe de altă parte, suntem desensibilizați de media și nu reacționăm la acest tip de violență. Noi suntem ciudații. Suntem ca broasca imaginară care, plutind într-o oală încălzită pe foc, ajunge să fiarbă fără să reacționeze. Pe de altă parte, tânărul Amish a reacționat conform cu realitatea. El a sărit afară dezgustat.

Fie ca rugăciunea noastră să fie ca a psalmistului: „Abate-mi ochii de la vederea lucrurilor deșarte, învio- rează-mă în calea Ta!” (Psalmii 119:37). Să ne îndreptăm ochii spre Isus, astfel ca lucrurile din lume să-și piardă puterea de atracție. Vreau să iubesc lucrurile cerești și să le urăsc pe cele lumești, pentru că, dacă iubesc lucrurile din lumea aceasta, voi urî traiul ceresc.